Daca "adolescenta istoriei" a fost intruchipata de lumea greaca, etapa ulterioara, in aceleasi cadre de interpretare, adica etapa "barbatiei", a "sobrietatii" istoriei, este definita de lumea romana. O varsta a domniei abstractiunilor, a generalului, a legii. Ghizi prin lumea romana ne pot fi nume ca J.N. Robert, Elie Faure, Jean-Claude Fredouille sau Pierre Grimal. Dar cel mai la indemana ghid ne e insasi limba romana, cu putina aplecare spre etimologie. Elie Faure prezinta succint rolul etruscilor in trecerea civilizatiei din Rasaritul grec in Apusul Europei, aratand ca, daca romanii nu i-ar fi cucerit, acestia, educatorii noilor stapani, "ar fi profitat de declinul Greciei" si geniul lor s-ar fi "realizat", in contact cu pamanturile lor aspre. Pamanturi ce le-au format viata astfel incat in arta lor apare o nota "funebra, violenta si amara". Alte caracteristici ar fi pasiunea pentru ornamentica, pentru decorat, pentru impodobit. Dar etruscii au si talent ingineresc. De pilda, construiesc poarta cu bolta, preluand de la greci acest element, si astfel romanilor le va fi usor sa realizeze, la o scara potrivita spiritului lor, arcul de triumf. Sau sunt pusi la lucru de Roma si ii realizeaza acesteia sistemul de canalizare, dar si temple, statui, arme. Trei dintre regii legendari ai Romei sunt etrusci, aminteste J.N.Robert, traditia legand de numele lor fapte importante pentru colectivitatile umane pe care le conduceau – asanarea mlastinilor orasului, reforma administrativa (impartirea populatiei in clase sociale pe criteriul averii), victoria asupra grecilor – , dar si atitudini ce determina revolta care inlocuieste regalitatea cu republica. In timp ce lumea greaca insemna promovarea spiritului liber, a individualismului, a frumosului in arta, a cugetarii, lumea romana aduce cu ea consideratia inalta pentru social, pentru colectivitate, pentru norma, lege, drept public, disciplina, romanul fiind in esenta luptator, cuceritor, dar reusind sa se impuna nu doar prin forta, ci si prin abilitatea de a mentine pacea dupa razboi.