Ideal ar fi ca fiecare roman sa pastreze vie amintirea tinutului Herta, ca si a nordului Bucovinei si a Basarabiei. Dar, de n-ar fi hertenii, de n-ar fi intre ei prof. dr. doc. Ion Gherman sa ne aminteasca mereu de cumplita nedreptate a rapirii tinutului Herta de catre sovietici, la 29 iunie 1940, putini dintre noi ar sti ca nu trebuie sa uitam niciodata acest stravechi pamant romanesc, aflat sub stapanire straina.
Ucrainenii nu au absolut niciun drept asupra Hertei, locuita in mare majoritate de romani. Tinutul Herta facea parte din judetul Dorohoi, asadar din Vechiul Regat. De ani de zile se zbate Ion Gherman, inclusiv in "aldine", ca sa mentina in memoria noastra tinutul Herta. Medic eminent, a devenit, prin constiinta responsabilitatii patriotice, un istoric bine informat al teritoriilor smulse Romaniei in 1940. Recentul volum de autor si de redactor coordonator al prof. Ion Gherman se intituleaza "Tinutul Herta / Pamant vechi si autentic romanesc, victima a unei nedrepte instrainari", aparut la Editura Traditie. In carte, autorul a tinut ca la opiniile pe care le prezinta personal, sa le alature si pe acelea ale compatriotilor cu care imparte aceeasi nedreapta soarta si instrainare.
Ca sa nu uitam niciodata de acest tinut, e bine sa-i cunoastem mai intai istoria. Cel care ne prezinta trecutul Hertei este cercetatorul stiintific Paul Lazarescu. Aflam astfel ca despre Herta se stie ca a fost infiintat ca targ printr-un hrisov de catre Duca Voda la leatul 1672. Resedinta ispravnicului era in targ. In condica de venituri si lefuri a lui Grigore Ghica din 1776 tinutul Herta nu figureaza dar apare pomenit de comisarul austriac pentru Moldova, de Metzburg, la 12 iunie 1788, ceea ce ar insemna ca tinutul Herta exista inca. El a fost desfiintat in 1834 prin noua arondare din Epoca Regulamentelor Organice, atunci cand au fost desfiintate judetele moldovene Harlau, Carligatura si Herta.
Dupa desfiintarea tinutului Herta targul decade, asa ca situatia la inceputul veacului al XX-lea a devenit mult inferioara celei de la sfarsitul veacului al XVIII-lea. Asa bunaoara, la 5 august 1794, Mihai Sutu daruia bisericii Sfantul Gheorghe din Herta "venitul mortasipiei targului Falesti sau Chele arsa ot tinut Iasii". In cursul lunilor ianuarie si aprilie 1795 acelasi domnitor daruia aceleiasi biserici mortasipia – adica darile pe vitele si unele produse din targurile Falticeni, Dorohoi, Chisinau si Stroiesti. Biserica Sfantul Gheorghe din Herta era inchinata bisericii Sfantul Ioan Botezatorul de la Kurucesme, pe malul european al Bosforului, langa Stambul. Bisericuta din Herta, cu hramul Sfantul Gheorghe, a fost ridicata la inceput din lemn cu banii pitarului Ilie Holban.
Ctitoria Holbanestilor a intrat in stapanirea lui Mihai Sutu (1793 – 1795), care, in 1802 fiind mazilit din Tara Romaneasca, a vandut-o negustorului armean Hogea Bogos Apicsade. Acesta scotand-o la mezat, la protestul locuitorilor din Herta, domnul Moldovei Alexandru Moruzi (1802 – 1806) a hotarat sa se lipeasca biserica din Herta, cu toata averea ce are, bisericii Sfantul Dumitru, tot din Tarigrad. Cum nici acest fapt nu a convenit hertenilor, voievodul Moruzi a cumparat-o din mana negustorului si prin hrisoavele din 15 mai 1804 a donat-o Episcopiei Sfantul Spiridon din Iasi. Biserica din Herta a fost cladita din zid la 1807, iar cea din lemn a fost mutata in mahalaua Ciubotarimii unde a ars odata cu targul la 30 septembrie 1792.
Un raport francez din 1798, 11 iunie, mentiona sub raportul economic al lemnului de constructie de tot felul, patru codri imensi: Codrul Bacului, Codrul Iasului, Codrul Hertei si Codrul din imprejurimile Pietrei. Codrul Hertei este pomenit si de cronicarul Ion Neculce atunci cand povesteste ca in cea de a treia domnie a lui Gheorghe Duca unii boieri fugind in Polonia de raul darilor si al purtarii domnului, "i-au ajuns gonasii lipcani in Codrul Hertei si s-au batut cu dansii si nu le-au putut strica nimica". Cand s-a desfacut tinutul Herta, resedinta s-a stramutat la Dorohoi, Herta devenind plasa a acestui judet. In vremea domnitorului Ionita Sandu Sturdza la aceasta noua arondare multe familii au parasit Herta mutandu-se in alte localitati.
Prin unirea cu Bucovina si Basarabia plasa Herta a castigat enorm. Orasul Herta, fiind situat la jumatatea distantei dintre Dorohoi (26 km.) si Cernauti (28 km.) a devenit un centru comercial important. soseaua care lega Herta de Cernauti a devenit o sosea foarte frecventata, mijloacele de transport s-au inmultit, ceea ce dadea posibilitatea locuitorilor sa-si desfaca mult mai usor produsele. Paul Lazarescu, nascut la Herta, de la care am preluat cele mai multe informatii de mai sus, revine cu ele in volumul "Herta, tinutul de basm si vis al copilariei mele", aparut recent la Editura Agerpress.
