Ambasadorul Rusiei in Republica Moldova, Valeri Kuzmin, a declarat ca este impotriva revenirii la manualele de Istoria romanilor in scolile de peste Prut, pentru ca sunt bazate pe "rusofobie si pe stereotipuri antirusesti". Cunoscatorii spatiului de peste Prut considera oportuna o astfel de decizie, menita sa "corecteze abuzul" facut de comunisti.
Ambasadorul rus la Chisinau, Valeri Kuzmin, a spus, la inaugurarea Zilelor literaturii si spiritualitatii ruse, ca nu este de acord cu revenirea la predarea Istoriei romanilor in scolile din Republica Moldova, potrivit cotidianului Jurnal de Chisinau. Diplomatul rus a marturisit ca ii place istoria romanilor, insa nemultumirea sa este legata de faptul ca "acest curs de istorie a romanilor s-a predat mult timp in aceasta tara si, de fapt, este bazat pe rusofobie si pe stereotipuri antirusesti". Prezent la evenimentul de la Chisinau, presedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a refuzat sa-i dea o replica ambasadorului rus, nedorind sa politizeze evenimentul. Incepand cu 2006, autoritatile comuniste au impus in statul de peste Prut inlocuirea Istoriei romanilor cu o Istorie integrata, manual pe care specialistii moldoveni l-au considerat inexact din punct de vedere istoric si romanofob pentru ca ideologiza anumite evenimente.
Premierul Vlad Filat a propus la inceputul acestei luni revenirea "fireasca" la Istoria romanilor, dupa trei ani in care s-a studiat materia impusa de comunisti. Pe de alta parte, Marian Lupu, candidatul Aliantei pentru Integrare Europeana, coalitia democrata ce a castigat alegerile anticipate din iulie, la functia de presedinte al Moldovei, a respins aceasta solutie sustinand ca "cea mai buna varianta pentru R. Moldova ar fi istoria acestui stat – istoria Republicii Moldova –, fara a pune accente pe momentele sensibile care ar putea duce la o scindare in societate". Pe fondul acestei dispute, ministrul moldovean al Educatiei, Leonid Bujor, a sustinut ca, pana la redactarea unor manuale de istorie care "vor cuprinde adevarul stiintific despre istoria poporului Republicii Moldova", in scoli se va studia in continuare Istoria integrata.
Cunoscatorii spatiului de peste Prut spun totusi ca reintroducerea Istoriei romanilor ar fi o revenire la normalitate. Scriitorul moldovean Vitalie Ciobanu, redactor-sef al revistei Contrafort, ne-a explicat ca introducerea Istoriei integrate, materie care trebuia sa fie o istorie europeana a Moldovei, "a vizat doar dislocarea istoriei romanilor si adancirea unei cenzuri in mintea tinerilor moldoveni". Revenirea la materia studiata pana in 2006 ar reprezenta, in opinia lui Vitalie Ciobanu, "corectarea unui abuz" prin "redactarea unui manual care sa ia in considerare ambele variante: identitatea romana a basarabenilor si conectarea la istoria europeana". La randul sau, scriitorul Vasile Ernu, bun cunoscator al spatiului Comunitatii Statelor Independente, ne-a explicat ca "este foarte oportuna reintroducerea acestei materii, pentru ca este unul dintre obiectele de baza in scoala moldoveana", iar politicienii si parlamentarii ar trebui sa se abtina de la influentarea continutului manualului care ar trebui redactat de istorici.
In plus, sustine Vasile Ernu, marele castig pentru elevi va fi "cunoasterea unor realitati istorice reale, si nu a unor platforme ideologice". Manualul Istoriei Integrarii, aspru criticat de istoricii moldoveni fiindca nu mentioneaza deloc surse documentare, ii numeste pe rusi "eliberatori", in timp ce romanii sunt denumiti "cuceritori", iar portretul fostului presedinte comunist Vladimir Voronin aparea de 14 ori. Gheorghe Paladi, fost presedinte al Asociatiei Istoricilor din Republica Moldova, argumenta ca aceste manuale sunt de "sorginte sovietica, deoarece prin acestea se reinvie teza din perioada sovietica privind existenta a doua popoare diferite: moldovenii si romanii, doua limbi, culturi si istorii diferite". In momentul introducerii acestui manual, presedintele Traian Basescu s-a aratat "dezamagit" de aceasta decizie, refuzand sa o comenteze "pentru a nu afecta increderea politica intre Bucuresti si Chisinau", deoarece "din punctul de vedere al editarii de manuale imi este destul de greu sa comentez politica interna a unui stat vecin".
