Miza a constituit-o un venit lunar de 20.000 de euro fără TVA, plus un comison gras, de 3% din sumele distribuite, din creanţele încasate, din veniturile suplimentare şi din reducerile comerciale obţinute.
Aşa cum relevă documentele, mandatul de administrator judiciar al CET Govora asumat de Borza şi firma lui de insolvenţă nu este lipsit de controverse.
Deţinută integral de Consiliul Judeţean Vâlcea, societatea CET Govora şi-a declarat incapacitatea de plată la începutul anului 2016. Prin decizia judecătorilor, societatea a intrat în insolvenţă la data de 9 mai 2016 cu o situaţie economică dezastruoasă: datorii pe termen scurt de 178 milioane lei şi pierderi de 259 milioane de lei. Pus să gestioneze revenirea CET Govora pe linia de plutire, Borza a primit iniţial din partea judecătorilor o retribuţie lunară de 5.000 de lei.
La foarte scurt timp, însuşi Borza avea să ceară mult mai mulţi bani. La data de 22 iulie 2016 actualul deputat deja cerea întrunirea Adunării Creditorilor, primul punct pe ordinea de zi fiind confirmarea Euro Insol ca administrator judiciar, iar al doilea… stabilirea remuneraţiei Euro Insol. Documentele publicate în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă au fost asumate de Remus Borza.
În şedinţa din 22 iulie 2016, creditorii nu au putut lua o decizie privind confirmarea lui Borza ca administrator judiciar al CET Govora. Pe lângă mulţi alţi creditori, Finanţele s-au opus, nedorind ca Borza să gestioneze insolvenţa. Conform procesului-verbal al şedinţei, atunci, la data de 22 iulie 2016, Remus Borza cerea un onorariu lunar de 30.000 de euro lunar plus TVA şi încă 3% drept comision de succes. Aceşti bani erau ceruţi de la societate, ce avea datorii totale de peste 350 milioane de lei.
Având calitatea de creditor majoritar, Complexul Energetic nu a confirmat atunci numirea firmei lui Borza ca administrator judiciar al CET Govora.
Borza nu s-a lăsat. A convocat o nouă întrunire a Adunării Creditorilor pentru 28 iulie 2016. Tot pentru a fi confirmat, tot pentru a i se aproba onorariul enorm cerut.
Deşi anumiţi creditori au reclamat încalcarea art. 48 din Legea 85 2014 întrucât nu se respecta principiul liberei concurențe în ce priveşte desemnarea lichidatorului judiciar şi a stabilirii onorariului acestuia, timpul pentru negocierea onorariului fiind foarte scurt, nu s-a ţinut cont de acest aspect. După cum nu a contat nici faptul că au existat şi alte oferte de administrare judiciară, unele – potrivit unor creditori, mult mai avantajoase pentru CET Govora. Prin votul din 28 iulie 2018, Borza a reuşit să îşi obţină de la CET Govora o remuneraţie de 20.000 de euro pe lună şi un comision de 3% din totalul sumelor distribuite şi nu numai.
Interesat direct să facă economii pentru a-şi putea încasa comisionul de 3%, prima măsură dispusă de Borza la CET Govora a fost aceea de a concedia 282 de salariaţi.
S-a mers până într-acolo încât Borza a redus cheltuielile şi cu materiale igienico-sanitare.
Ce pondere a avut economia realizată din reducerea consumului de hârtie igienică la CET Govora, nu se ştie. Cert este că aceste măsuri au fost luate în timp ce Finanţele cereau judecătorilor îndepărtarea lui Borza din poziţia de administrator judiciar. La data de 2 august 2016, Fiscul, prin Ionuţ Mişa – fostul ministru al Finanţelor ce la acea dată ocupa funcţia de director general ANAF, a contestat numirea lui Borza ca administrator judiciar al CET Govora. Motivele invocate erau, în mare, de procedură. Borza ar fi convocat cu încălcarea termenului legal şedinţa în care i s-a aprobat remuneraţia imensă şi ar fost reconfirmat. Deşi trebuia să anunţe cu 5 zile înainte convocarea întrunirii adunării creditorilor, Borza a publicat pe data de 25 convocarea ce a avut loc pe 25 iulie. Din sutele ce creditori, la şedinţa în care lui Borza i s-a stabilit remuneraţia au venit doar 17. Iar votul Fiscului nu a fost nici măcar menţionat. La acel moment, Ionuţ Mişa cerea judecătorilor desemnarea unui administrator judiciar la CET Govora ales printr-o procedură transparentă, în urma unei licitaţii.
O altă reclamaţie a venit din partea SC Bica SRL, creditor ce a arătat că, de fapt, în prima şedinţă, cea din data de 22 iulie 2016, votul condiţionat dat de CEO Oltenia privind confirmarea lui Borza a fost de fapt un vot negativ. Doar că Borza nu a publicat ceea ce trebuia în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă şi astfel a putut convoca o a doua adunare a creditorilor. S-a mai reclamat, de asemenea, şi faptul că reprezentanţii Consiliului Judeţean, acţionarul unic al CET Govora, ar fi trebuit să prezinte rezultatul şi concluziile negocierilor în urma cărora au aprobat să îl plătească pe Borza cu 20.000 de euro lunar plus procentul generos de 3%. Toate aceste contestaţii au fost însă respinse de instanţă. Iar Borza a fost lăsat să îi ofere o mână de ajutor şi finului său, Gruia Stoica, ce avea contracte în derulare şi bani de recuperate de la CET Govora. În cadrul insolvenţei CET Govora, pe lângă banii obţinuţi de societatea sa, Borza i-a adus câştiguri bune şi finului său, Gruia Stoica. Borza nu s-a sfiit să îi ofere finului contracte cu încredinţare directă, deşi în multe cazuri s-a vorbit apoi de încălcarea prevederilor legale. Aşa cum o arată extrasele din Buletinul Insolvenţei, Borza i-a oferit lui Gruia Stoica contracte directe, unele atacate apoi în instanţă sau la Consiliul Concurenţei. Relevante sunt în acest sens explicaţiile oferite chiar de Borza în rapoartele privind îndeplinirea obligaţiilor.
“CET Govora a apelat la soluția de încredințare directă pe baza de comandă a serviciilor de transport pe calea ferată cărbune energetic tip lignit, către câștigătorul licitației, respectiv GRUPUL FEROVIAR ROMÂN, la tarifele ofertate în licitație.
Ca urmare a prelungirii duratei de soluționare a contestației, s-a derulat şi o procedură de negociere fără publicare prealabilă de anunț, la care a fost invitat GRUPUL FEROVIAR ROMÂN, în urma căreia, în data de 27.10.2015, au fost încheiate contractele de transport pe calea ferată nr. 15099/ 27.10.2015 şi nr. 15100/ 27.10.2015, pentru câte 80.000 tone carbune pe fiecare relație de transport, la tarifele ofertate în licitație.
Avand în vedere ca în data de 23.11.2015, cantitățile contractate a fi transportate pe calea ferată cu GRUPUL FEROVIAR ROMÂN au fost atinse, s-a demarat o nouă procedură de negociere fără publicare de anunt, prealabil, pentru servicii de transport cărbune pe calea ferată pentru o cantitate de 350.000 tone, cantitate care urma să fie transportată în decursul celor 60 de zile în care ar fi trebuit să se finalizeze procedura de licitație deschisă prin semnarea contractului. La această procedură, având în vedere diferența foarte mare dintre tarifele ofertate de cei doi participanți la licitație, a fost invitat doar GRUPUL FEROVIAR ROMÂN, în condițiile păstrării tarifelor ofertate la licitație.
În urma discuțiilor avute cu reprezentanții ANAP, această procedură a trebuit să fie anulată în data de 20.11.2015, în baza prevederilor art. 209 alin. (1) lit. c din OUG 34/2006, din cauza faptului că nu au fost invitați mai mulți operatori la procedura de negociere, nefiind respectate astfel prevederile art. 253 din OUG 34/2006.”
