“Nu trebuie în niciun fel ignorat faptul că această decizie este puternic condiţionată de evitarea oricăror măsuri care ar adânci dezechilibrul bugetar.
Într-o perioadă de criză, precum cea pe care o traversăm, sunt esenţiale orientarea cheltuielilor către măsuri sau domenii care să susţină potenţialul creşterii economice, investiţiile şi restructurarea pieţei muncii şi proiectarea lor într-un context mai larg care să ţină cont de evoluţiile economiilor partenere din UE.
Astfel, implementarea programului de relansare european Next generation EU la nivel naţional, pregătirea pentru implementarea programelor operaţionale în ciclul financiar 2021-2027 trebuie corelate cu atenţie şi orientate către restructurarea eficientă a economiei naţionale”, declară preşedintele AmCham România, Ionuţ Simion, conform Agerpres.
Potrivit Camerei de Comerţ Americane în România, decizia Standard & Poor’s a fost fundamentată de o serie de factori, inclusiv nivelurile reduse ale datoriei publice şi datoriei externe, capacitatea României de a se împrumuta, politica monetară a Băncii Naţionale a României şi programele anunţate de Uniunea Europeană.
Pe de altă parte, experţii agenţiei au atras atenţia cu privire la persistenţa dezechilibrelor macroeconomice în următoarele trimestre şi importanţa implementării de măsuri de consolidare fiscal-bugetară după depăşirea crizei COVID-19.
În acest context, AmCham România atrage atenţia că este important ca riscurile pe care Standard & Poor’s le-a semnalat în contextul acestei evaluări să fie explicate şi conştientizate în mod public, iar politicile publice şi priorităţile să reflecte în continuare angajamentul ferm de a menţine finanţe publice echilibrate, de a genera investiţii cu efect multiplicator în economie şi de a capitaliza la maximum oportunităţile oferite de pachetele de finanţare de care România poate beneficia în calitate de stat membru al UE.
În viziunea AmCham, este fundamental ca deciziile de politică economică din perioada următoare să urmărească menţinerea României în categoria ţărilor recomandate pentru investiţii, “ceea ce impune maparea proceselor de reforme structurale printr-o analiză corelată a recomandărilor agenţiilor financiare, a instituţiilor europene (ex. Raportul de Ţară în contextul Semestrului European), precum şi consultarea cu sectorul privat”.
