Seful diplomatiei romane a declarat, dupa reuniunea cu omologii sai din UE, ca Romania a iesit din sfera sanctiunilor si ca nu i se va mai aplica clauza de salvgardare pe domeniul justitiei, eliminandu-se ingradirea accesului la fondurile europene sau la spatiul Schengen. Cu toate acestea, in concluziile intalnirii ministrilor de Externe de la Bruxelles nu se face nici o referire la aceasta posibilitate.
Ministrul roman de Externe, Cristian Diaconescu, a spus, la finalul reuniunii sefilor diplomatiilor europene de la Bruxelles, ca "s-a eliminat posibilitatea conectarii Mecanismului de Cooperare si Verificare cu problema fondurilor sau a aderarii la spatiul Schengen". Cu alte cuvinte, ministrul de Externe sustine ca Romania ar fi scapat de clauza de salvgardare, pedeapsa maxima pe care ar putea sa o suporte Bucurestiul in cazul in care nu respecta standardele europene in justitie si nu intensifica lupta anticoruptie. Potrivit ultimului raport al Comisiei Europene, Romania ramane sub monitorizare si, ca atare, clauza de salvgardare este deocamdata activa.
De altfel, in comunicatul oficial dat publicitatii dupa intalnirea ministrilor de Externe din UE se precizeaza mentinerea monitorizarii pe justitie pentru Romania. In plus, sefii diplomatiilor europene cer Bucurestiului "un amplu consens politic pentru a permite sistemului juridic sa functioneze eficient si independent si pentru a consolida lupta impotriva coruptiei", facand referire, in subsidiar, la revolta magistratilor care au blocat sistemul in ultimele doua saptamani. Purtatorul de cuvant al Ministerului Afacerilor Externe, Alin serbanescu, ne-a spus ca pozitia ministrilor de Externe ai UE trebuie citita "printre randuri" si ca, de acum, monitorizarea va fi mai blanda.
Alin Serbanescu sugereaza ca Romania nu va mai putea fi amendata prin taierea fondurilor comunitare ca pedeapsa pentru ceea ce se intampla in justitie sau pentru nesanctionarea coruptiei la nivel inalt: "Toate sanctiunile cad – nu va mai exista posibilitatea de a fi sanctionati prin taierea de fonduri sau prin neaderarea la spatiul Schengen". seful diplomatiei romane a precizat insa ca o decizie formala in acest sens se va lua in momentul in care se vor implini trei ani de la aderare, adica in iarna anului viitor. Pana atunci, Comisia Europeana va continua sa prezinte, in raportul anual, evolutia reformelor in justitia romana. In acest domeniu, ministrii de Externe ai statelor comunitare apreciaza totusi ca "Romania a luat o serie de masuri salutare si a reusit un nou moment de avant", adoptand un nou Cod Civil si Penal, iar "eforturile procurorilor incep sa fie completate de activitatea din justitie".
Pe de alta parte, se atrage atentia ca "schimbarile pozitive raman fragmentate si nu au produs rezultate practice pentru cetatenii romani". Statele membre asigura atat Romania, cat si Bulgaria ca sunt dispuse sa asigure celor doua tari toata asistenta necesara pentru ca obiectivele sa fie indeplinite cat mai rapid, cerand intensificarea eforturilor in aceste directii. Ministrul Cristian Diaconescu considera ca din aceste concluzii reise ca asupra Romaniei nu mai planeaza amenintarea clauzei de salvgardare, dar ca necontinuarea reformei in justitie nu ar ramane fara consecinte, statele membre putand reveni asupra deciziei de corelare a procesului de monitorizare cu gestionarea fondurilor europene sau cu aderarea la spatiul Schengen.
