» Parlamentul Romaniei este printre cele mai lenese din UE, potrivit unui studiu realizat la Bruxelles, care a constatat ca deputatii si senatorii de la Bucuresti nu au avut nici un fel de reactii fata de deciziile luate de Comisia Europeana.
» Parlamentarii autohtoni raman indiferenti fata de mecanismele comunitare, dupa cum explica analistii: "Este mai simplu sa te comporti ca o sluga decat ca un partener cu drepturi depline".
Parlamentarii romani nu sunt deranjati ca se afla pe ultimul loc in clasamentul activitatii realizat de Comisia Europeana. Deputatul democrat-liberal Cristian Boureanu spune ca "nu e o tragedie", in vreme ce analistii explica lipsa de interes a parlamentarilor romani fata de politicile comunitare atat prin blocajele lingvistice, cat si prin dezinteresul fata de problemele externe. Senatorul Titus Corlatean de la PSD nu pare nici el stanjenit de tacerea Romaniei fata de UE, dand vina pe viciile legislatiei autohtone. Ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, declara recent ca "e esentiala definirea cat mai urgenta a modului in care Romania poate influenta mai vizibil politicile Uniunii Europene" in domeniile de interes efectiv pentru tara, cum ar fi energia, agricultura, dezvoltarea regionala, transporturile, mediul, migratia.
Acest deziderat pare insa greu de atins, potrivit statisticii Comisiei Europene, obtinute de EUObserver, din care rezulta ca membrii parlamentului portughez au trimis 102 reactii la propunerile legislative UE in ultimii trei ani, ceea ce reprezinta o cincime din totalul celor 505 comentarii trimise de toate cele 27 de state membre ale UE. Urmatoarele pozitii in acest clasament sunt ocupate de parlamentul francez, cu 58 de luari de pozitii din 2006, camera superioara a parlamentului Germaniei (cu 48), parlamentul Suediei (cu 44) si Camera Lorzilor din Marea Britanie (cu 39 de reactii). Pe ultimele locuri se afla parlamentele Romaniei, Spaniei si Maltei, care nu au trimis nici un comentariu la Bruxelles. Studiul Comisiei Europene arata, de altfel, ca parlamentele din 15 state membre au trimis doar zece sau mai putine luari de pozitie din 2006.
Din locul fostelor state comuniste, legislativul ceh a fost cel mai activ, avand – potrivit raportului – 41 luari de pozitie. Comisia Europeana a pus la punct in urma cu trei ani o procedura de lucru prin care propunerile legislative sunt trimise direct parlamentelor nationale ale statelor membre ale UE, cu scopul de a imbunatati comunicarea dintre UE si cetatenii sai. Parlamentarii romani pun lipsa de reactie a Legislativului autohton pe seama problemelor interne mai importante cu care s-a confruntat Romania. Deputatul PDL Cristian Boureanu ne-a spus ca "in toata aceasta perioada, Romania a avut multe prioritati, in afara de aceea de a juca un rol in UE" si "a fost mai preocupata de problemele interne". Pe de alta parte, Boureanu mai explica aceasta situatie prin "lipsa de experienta a Romaniei in UE, spre deosebire de Cehia".
La randul sau, deputatul liberal Emilian Bostan, membru in Comisia pentru afaceri europene, care ar trebui sa reprezinte Parlamentul Romaniei in relatiile cu UE, considera ca "nu este vorba de o reticenta a parlamentarilor, ci de alte prioritati pe care le-am avut fata de UE", si anume "alegerea comisarului european din partea Romaniei". Emilian Bostan ne-a spus ca au existat totusi discutii cu ceilalti parlamentari europeni din comisiile similare, care vizau insa extinderea in Balcani, dar si nu chestiuni concrete de legislatie comunitara. Senatorul PSD Titus Corlatean, membru si el in Comisia de Afaceri Europene, ne-a explicat ca aceasta evaluare nu-l surprinde, argumentand ca "punctele de vedere ale Romaniei in relatie cu Bruxelles-ul au lipsit" din cauza ca mecanismul legislativ care ar trebui sa stabileasca competentele Comisiei parlamentare de afaceri europene "nu a fost pus la punct".
Corlatean recunoaste ca lipsa de reactie a Parlamentului autohton "este in totalitate responsabilitatea Romaniei", iar "acest mecanism este o prioritate si trebuie aprobat cel mai probabil in primavara viitoare". Specialistii critica insa lipsa de interes a parlamentarilor romani fata de legislatia europeana. Adrian Moraru, director executiv al Institutului pentru Politici Publice, considera ca Romania a ajuns in aceasta postura pentru ca "din punct de vedere tehnic este vorba despre mecanismele greoaie de comunicare pe care le are Romania", apoi "este o problema de resursa umana, pentru ca sunt parlamentari, inclusiv cei care au putere de decizie, care nu vorbesc o limba straina". Adrian Moraru mai explica lipsa luarii de pozitie a parlamentarilor romani in chestiunile de legislatie europeana si prin "atitudinea acestora – daca nu cunosti bine domeniul, este mai normal sa te comporti ca o sluga decat ca un partener cu drepturi depline".
Adrian Sorescu, specialist in sisteme electorale, considera, la randul sau, ca pozitia codasa ocupata de Parlamentul Romaniei "demonstreaza lipsa de interes si apetenta a politicienilor romani fata de politica europeana si fata de modul in care politica romaneasca trebuie sa se conecteze la cea europeana". In plus, considera Sorescu, "foarte multi parlamentari nu au capacitatea de a reactiona sau de a comenta legislatia europeana".
