» Capitala Americii atrage in fiecare an, cu muzeele si monumentele sale, 16 milioane de vizitatori. Americanii castiga din asta de trei ori mai mult decat tot bugetul Bucurestiului. Aici, incasarile din turism "tind catre zero", in cuvintele fostului primar Adriean Videanu, iar 90% din turisti vin cu afaceri, adica de nevoie. Muzeele – de obicei principala atractie – la noi sunt in mare parte neinteresante, prafuite si, in unele cazuri, de-a dreptul ostile. Sa inviti un bucurestean la muzeu e o gluma proasta. si asta, nu doar din mitocanie urbana.
Toata lumea critica muzeele bucurestene. Se spune ca sunt comuniste, prafuite sau de-a dreptul nasoale. Dar cum ar trebui sa fie? Un model bun sunt cele din capitala Americii, care s-au confruntat si ele, de-a lungul timpului, cu lipsa de fonduri. Insa s-au descurcat cu ce au avut si au reusit sa se transforme in institutii care aduc sume enorme la buget, in loc sa le consume.
Smithsonian, multe atractii si intrare libera
Majoritatea muzeelor din Washington apartin Institutului Smithsonian, fondat in 1838 din banii omului de stiinta britanic James Smithson, care nu a calcat niciodata in America, dar si-a lasat averea consistenta drept mostenire statului american, ca sa creeze o institutie pentru "cresterea si raspandirea cunostintelor printre oameni". Pornind de la asta, americanii au realizat unele dintre cele mai bune muzee din lume. Sunt asezate in centrul Washingtonului, in jurul parcului imens dintre Casa Alba, Capitoliu si Monumentul Washington. In mijloc sta castelul Smithsonian, sediu si centru de informare. Muzeele sunt cladiri impunatoare, construite in mare parte in prima jumatate a secolului, inconjurate de gradini, cu sculpturi si parculete in tema muzeului. Toate au intrarea libera, o multime de pliante gratis, iar poze poti face in voie, ca sa convingi si prietenii sa mearga. Banii si-i recupereaza cu varf si indesat din restaurante, cafenele si magazine cu suveniruri tematice foarte interesante.
Muzeul de Istorie: capitalism vs comunism
Muzeul de Istorie Americana este o cladire masiva, cat un teren de fotbal, din blocuri de piatra in care sunt sculptate citate din personalitati. Cum intri, iti faci loc prin multime si dai peste un steag american de 20 m, din placute stralucitoare de metal, care te invita la expozitia dedicata imnului american. Ajungi intr-un tunel intunecat, care te scufunda in razboiul dintre americani si britanici. Cand britanicii au dat foc Washingtonului si totul parea pierdut, o victorie nesperata a intors razboiul. In cinstea victoriei de la Fort McHenry, americanii au croit si arborat un steag imens. Asta a vazut de la distanta poetul Francisc Scott Key venind pe mare si a compus o poezie ce avea sa devina imn. Totul e ca o piesa de teatru: decorul, imaginile, uniformele, armele, sunetele te catapulteaza in razboi si te fac mandru de America – chiar daca esti rus si ai venit cu familia in vizita.
Semnele de pe pereti te invita sa mirosi mancarea si bautura soldatilor, sa atingi fragmente de bombe explodate, petice de uniforma, tunuri ruginite sau un touchscreen de 5 m pe care poti cerceta la milimetru steagul original. Alte expozitii te arunca langa Zidul Berlinului, printre grinzile contorsionate ale World Trade Center sau intr-un adapost atomic din Razboiul Rece, si te-ai plimba prin ele toata ziua. Unii chiar o fac.
Muzeul National de Istorie de pe Calea Victoriei e in sine un monument, construit in stil neoclasic la sfarsitul secolului al XIX-lea. Mai multi tineri bucuresteni au descris astfel colectia muzeului: "Niste pietre". Asta pentru ca e in reabilitare din 2002 si singurele expozitii deschise sunt cele temporare din hol, Lapidarium-ul ("pietrele"), Columna lui Traian si Tezaurul Istoric. Biletul costa 7 lei, la care trebuie sa mai pui intre 20 si 70 de lei daca vrei si sa pozezi ceva. La intrarea in Lapidarium nu e nimeni, dar in cateva minute apare o doamna care striga: "Aveti bilet?!".
In jur sunt pietre cu inscriptii romane, unele cu niste biletele marunte ce traduc, pe alocuri agramat, textele din latina. Un strain care ajunge in Bucuresti fara sa stie nimic despre Romania n-o sa afle mai nimic de la Muzeul de Istorie: nu e nici un text care sa explice contextul. Doar pietre. Cu toate acestea, Muzeul de Istorie e un caz fericit: directorul spune ca, o data cu decorul, o sa schimbe si stilul comunist in care sunt spuse povestile. Expozitiile temporare, uneori interesante, mai atrag vizitatori. Iar site-urile tematice (comunismulinromania.ro, de exemplu) sunt initiative surprinzatoare. Muzeul e al patrulea din Bucuresti dupa numarul de vizitatori, 90.000 pe an. Cel american are 3,5 milioane, de 40 de ori mai mult.
Nativii americani si taranii din satul romanesc
Cel mai vizitat muzeu din Bucuresti e Muzeul Satului, cu peste 200.000 de persoane anual. O data ce i-ai trecut poarta, impreuna cu un puhoi de straini, intelegi de ce: ajungi intr-un fel de paradis rural, cu gaini si pisici plimbandu-se pe alei, cu case impresionante din toate zonele Romaniei, demontate si reconstruite impecabil de expertii muzeului, cu placute cu informatii la fiecare poarta. Sa te plimbi printr-o cherhana din Jurilovca, sa cobori in locuintele ingropate din Oltenia, apoi sa te odihnesti pe prispa unei case inalte din Maramures e o experienta care cucereste orice vizitator. La iesire ai un giftshop satesc, cu tot felul de decoratii, oale si obiecte pe care le-ai vazut si prin casele in care ai intrat.
La fel de apreciat e si Muzeul Taranului, care si-a construit un discurs coerent pentru colectii, are cinematograf, club, terasa si atrage in fiecare zi o multime de tineri cu evenimente interesante si atmosfera prietenoasa. MTR e singurul muzeu romanesc ce a castigat European Museum of the Year Award. si, alaturi de Muzeul Satului, e mai cool decat orice club.
Echivalentul lor e Muzeul Nativilor Americani, o cladire curbata de piatra care gazduieste expozitii ce urmaresc istoria Americii din punctul de vedere al diverselor categorii de indieni, alaturi de proiectii la cinema si evenimente. Asta atrage doar de cinci ori mai multi vizitatori decat Muzeul Satului: un milion anual.
Labirintul din Muzeul de Arta
Smithsonian are sase muzee de arta – arta americana, africana, asiatica etc. Le gasesti usor, dupa indicatoare si panouri cu harti presarate prin tot centrul Washingtonului. Colectiile sunt imense si valoroase, de la arta renascentista la portretul lui Obama facut de graffer-ul Shepard Fairey. Cateva zile ti-ar trebui sa vezi tot. Insa poti ajunge rapid la ceea ce te intereseaza, multumita brosurilor cu scheme si semnelor de peste tot.
Muzeul National de Arta din Piata Revolutiei sta in Palatul Regal – o cladire mai atractiva decat muzeele americane. Dar intri in curtea inverzita, cu bancute, si te blochezi: sunt vreo patru intrari, dintre care doua sunt deschise si n-au nici o inscriptie. Dupa ce intri ca un intrus pe una, afli ca sunt doua galerii: una de arta romaneasca si una europeana. Ambele sunt colectii importante si au sectiuni surprinzator de interesante, cum ar fi cea de arta romaneasca de avangarda.
Insa, dupa ce platesti 15 lei pentru ambele galerii, te trezesti intr-un labirint de scari, usi inchise, trasee ascunse si sagetele ezoterice, care mai mult te incurca. O frantuzoaica a vrut sa deschida o usa gresita, la fel cu cea corecta, iar din capatul celalalt al salii s-au auzit tipete alarmate: "Nu vedeti ca e inchis?!". "Giftshop"-ul e un stand cu carti si pliante contra cost, iar raceala personalului, alaturi de organizarea si promovarea slabe, aduc sub 100.000 de vizitatori anual, fata de milioanele care vin in muzeele de arta din capitala americana.
Gradina Botanica, o capsula a vegetatiei
In Bucuresti, Gradina Botanica e un parc linistit, langa Palatul Cotroceni, doar placutele infipte in pamant amintindu-ti ca nu esti in Herastrau. Washington D.C. are gradina botanica intr-o cladire mare, din sticla, in care sunt recreate diverse clime si vegetatia respectiva. Asa ca poti trece din umezeala junglei, printre copaci imensi si liane, printr-o usa rotativa, intr-o camera calda si uscata, plina de cactusi si nisip.
"Bucurestiul are nevoie sa devina o destinatie turistica, pentru ca in structura veniturilor Bucurestiului incasarile din turism tind catre zero", declara acum doi ani primarul de atunci Adriean Videanu. Muzeele din Bucuresti nu duc lipsa nici de exponate valoroase, nici de subiecte interesante de explorat. Insa, cu exceptiile mentionate, au un personal plictisit si neprofesionist, o prezentare insipida si niste reguli greu de explicat unui strain. Americanii promoveaza muzeele mai ceva ca pe parcurile de distractii. Muzeul de Istorie Naturala are doua cinematografe IMax unde poti vedea filme educative, dar si comerciale, cum ar fi "Batman".
Acum o luna, rula "Night at the Museum: Battle of the Smithsonian" ("O noapte la muzeu: Batalia de la Smithsonian"), megaproductie hollywoodiana comandata de Smithsonian pentru a-si face reclama in fata publicului tanar. Rezultatul intregii stradanii: 2,7 miliarde dolari in salarii, peste 600 milioane dolari – taxe colectate de oras (aproape jumatate din bugetul Bucurestiului) si 5,5 miliarde dolari cheltuite aici de turisti din intreaga lume. Muzeele de la noi merg dupa logica "daca vizitatorii se simt bine, nu invata destul", iar marketingul e tratat drept dusmanul de moarte al culturii.
Viziteaza fotoreportajul Muzee din Washington vs Muzee din Bucuresti
