Turcia si Armenia au anuntat luni seara ca au ajuns la un acord in vederea stabilirii de relatii diplomatice si pentru redeschiderea frontierei comune – un pas istoric pentru reconcilierea celor doua tari vecine, care de la independenta Armeniei au avut contacte tensionate, din cauza evenimentelor din perioada destramarii Imperiului Otoman.
Potrivit comunicatului comun emis de ministerele de Externe ale celor doua tari, Ankara si Erevanul au anuntat ca au convenit sa inceapa "consultari politice interne" asupra a doua protocoale – unul privind stabilirea de relatii diplomatice, celalalt vizand dezvoltarea relatiilor bilaterale. Frontiera dintre cele doua tari urmeaza sa fie deschisa "in decurs de doua luni" de la intrarea in vigoare a celor doua protocoale, dupa ratificarea de catre parlamente. Protocoalele prevad, de asemenea, crearea unei comisii comune insarcinate cu analizarea "dimensiunii istorice" a dezacordurilor dintre Armenia si Turcia.
Ankara nu are relatii diplomatice cu Erevanul de la independenta Armeniei, in 1991, din cauza divergentelor asupra naturii masacrelor comise impotriva armenilor in ultimii ani ai Imperiului Otoman, intre 1915 si 1917. Potrivit versiunii armene, evenimentele din aceasta perioada echivaleaza cu "un genocid", pentru ca au fost orchestrate de autoritatile otomane si s-au soldat cu moartea a peste un milion si jumatate de armeni. La randul sau, Turcia sustine ca numarul armenilor morti in cei trei ani este intre 300.000 si 500.000 si ca alte cateva milioane de oameni, inclusiv turci, au murit, in circumstante ce nu au tinut de politica de stat a Inaltei Porti.
Relatiile dintre cele doua state au fost agravate si mai mult in 1993, cand Ankara a decis inchiderea frontierei sale cu Armenia, ca masura de sustinere a Azerbaidjanului in conflictul azero-armean privind controlul asupra Nagorno-Karabah, enclava armeana in interiorul teritoriului azer.
Deschisa cu medierea Elvetiei in 2008, calea spre reconciliere si normalizare a relatiilor este inca minata de cele doua diferende. Desi a declarat ca recunoasterea "genocidului" nu este o preconditie pentru normalizarea relatiilor, presedintele armean, Serge Sarkisian, insista totusi asupra termenului. La randul sau, premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, a declarat, in luna mai, ca Turcia nu va deschide frontiera cu Armenia, atat timp cat Erevanul nu-si va retrage trupele din Nagorno-Karabah. Azerbaidjanul, tara de tranzit si important producator de hidrocarburi, a sugerat ca ar putea sista livrarile de gaze catre Turcia, daca Ankara va ignora problema Nagorno-Karabah in negocierile cu Armenia.
