Traian Basescu spera inca sa fie invitat la Moscova in aceasta toamna, asa cum i-a promis anul trecut Vladimir Putin. Vizita ar fi folositoare, fiindca presedintele ar putea veni in campania electorala nu doar cu promisiuni noi, ci si cu noi preturi la gaze, care sa lanseze o noua politica prietenoasa la Est. Ministrul Economiei, Adriean Videanu, se scuza si el ca Romania nu a aderat inca la proiectul rusesc care concureaza conducta europeana Nabucco, doar fiindca nu a primit o invitatie, iar ministrul de Externe pregateste calea pentru noul pragmatism romanesc.
La 70 de ani de la semnarea tratatului de neagresiune dintre Uniunea Sovietica si Germania nazista, Romania nu este inca impacata cu istoria ei, fiindca intelegerea dintre ministrul de Externe sovietic Viaceslav Molotov si cel german Joachim von Ribbentrop a fost bulgarele care s-a rostogolit antrenand modificari teritoriale importante. Traian Basescu a comemorat deja semnarea pe 23 august 1939 a Pactului Ribbentrop-Molotov cand a spus ca nu este interesat sa incheie un tratat de frontiera cu Republica Moldova: "Numai o minte care nu intelege ce inseamna responsabilitatea sefului statului roman" ar putea crede ca Romania e interesata de acest document. Presedintele Romaniei considera "inutila semnarea unui tratat de frontiera care sa faca din seful statului roman un partener al lui Ribbentrop si al lui Molotov". Spre deosebire de statele baltice, de pilda, care au enervat Rusia declarand 23 august "zi de comemorare a victimelor nazismului si stalinismului", liderii romani nu stiu sa foloseasca nici simbolistica pentru interior, nici instrumentele diplomatice moderne pentru exterior.
Presedintele Basescu, Parlamentul sau Guvernul ar fi putut prelua rezolutia Adunarii Parlamentare a OSCE adoptata luna trecuta si care imparte in mod egal vina pentru declansarea celui de-al doilea razboi mondial intre Germania nazista si URSS, care au semnat pe 23 august 1939 Pactul Ribbentrop-Molotov, impartindu-si Europa de Est. Serviciul de Informatii Externe al Rusiei aniverseaza, in schimb, evenimentul printr-un volum de documente diplomatice si specifice, declasificate si stranse sub titlul "Tarile baltice si geopolitica". Rusii ne explica pe aceasta cale ca Pactul Ribbentrop-Molotov a ferit tarile baltice de anexarea nazista, care ar fi putut duce ulterior la invazia teritoriului sovietic.
Rusia nu are nevoie de justificari istorice in relatiile sale cu statele civilizate, dar ii place sa joace alternativ rolul de democratie originala si pe acela de putere militara usor de provocat. Zilele trecute, in timp ce Vladimir Putin isi aniversa la Moscova zece ani in fruntea tarii, georgienii comemorau un an de la invazia ruseasca. Desi nu se repeta, Rusia le da mereu lectii tarilor din vecinatatea ei mai mult sau mai putin apropiata. Fara sa fie descurajati nici de americani, nici de europeni, rusii sunt tot mai decisi sa-si refaca sfera geopolitica si sa atraga in zona lor de interes inclusiv state din comunitatea europeana. Folosind in aceeasi masura diplomatia, santajul cu gazul, amenintarea verbala sau pe cea bruta, Rusia se pregateste sa revina pe firmamentul politicii globale. In recenta sa carte "Noul Razboi Rece", Edward Lucas spune ca prima lectie pe care ar trebui sa o invete Occidentul din razboiul de acum un an din Georgia este ca Rusia poate interveni imediat cu forta in tari precum Georgia sau Ucraina. Republica Moldova se afla insa si ea pe lista scurta a Moscovei, dar la Bucuresti nu se fac strategii de politica externa decat in masura in care tin de campania electorala.
In Romania nu se vorbeste cu seriozitate nici despre trecut, nici despre viitor, in vreme ce prezentul este acaparat permanent de scandalurile politice. Liderii tarii nu stiu nici de unde vin, nici unde vor sa ajunga, de aceea improvizeaza prioritatile Romaniei la fel cum isi improvizeaza propriile cariere politice.
