Camelia Bogdan, judecătoarea care l-a condamnat pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare, are un nou demers care poate schimba Justiţia din România. După ce i-a denunţat la DNA pe şefii Inspecţiei Judiciare şi pe mai mulţi judecători, Camelia Bogdan a depus o plângere prealabilă împotriva Regulamentului privind funcţionarea şi organizarea administrativă a Înalte Curţi de Casaţie şi Justiţie. Mai exact, judecătoarea solicită anularea articolului care prevede că preşedintele completului de judecată, după pronunţare, repartizează judecătorilor şi magistraţilor-asistenţi spre redactare hotărârile pronunţate.
„Prevederile incalca dreptul justitiabilului la un proces echitabil, în a cărui sfera de garantii intră și acela de a fi judecat de o instanță imparțială, care să analizeze situația de fapt si sa pronunte decizia cu respectarea valențelor principiului nemijlocirii, in masura in care hotărârea instanței supreme adoptate nu este motivată de către judecătorii care au pronunțat-o, ci de către magistratul-asistent.
În această situație, sunt încălcate disp.art.426 alin.1. C.pr.civ, dar și standardele convenționale și constituționale care guverenează dreptul la un proces echitabil, fiindu-mi încălcat dreptul la o justiție independentă și imparțială.
Într-adevăr, jurisprudența CEDO referitoare la art. 6 din Convenție include multiple soluții prin care s-a statuat că hotărârea trebuie și motivată de judecătorii în fața cărora s-a derulat procedura și care au asistat în mod nemijlocit la procesul de administrare a probelor”, scrie Camelia Bogdan, oferind şi exemple.
„Este de notorietate că, potrivit art. 426 C.pr.civ, hotărârea se redactează de unul dintre judecătorii care au participat la soluționarea cauzei și se semnează de toți membrii completului de judecată. În caz de împiedicare a unuia dintre aceștia, hotărârea se semnează în locul său de președintele completului, iar dacă nici acesta nu poate semna, hotărârea se semnează de președintele instanței”, adaugă judecătoarea.
Camelia Bogdan susţine că soluția aleasa de către președinții de complet ai instanței supreme din România, „de a-si desemna sarcina inerenta funcției de judecător de a motiva hotararea, obligatie ce tine de esența funcției de a judeca, care nu poate fi apropriata de către o altă persoană în nicio situație, nu are temei in Codul de procedură civilă, nefiind prevăzută în nicio dispoziție din arhitectonica art.426 cu denumirea marginală Redactarea și semnarea hotărârii”.
„Or, potrivit piramidei lui Kelsen, un Regulament de ordine interioară care ar permite degrevarea magistraților supremi de obligația motivării deciziilor încalcă disp.art.426 C pr.civ, fiind încălcate valențele principiului LEX SUPERIOR DEROGAT INFERIORI si, pe cale de consecință, standardele de argumentare juridică care trebuie să guverneze soluționarea conflictelor de legi”, mai notează judecătoarea.
