Cu o saptamana inaintea alegerilor parlamentare anticipate din 29 iulie, din Republica Moldova, China a semnat un memorandum privind acordarea unui credit de un miliard de dolari pentru aceasta tara saraca si lipsita de resurse, aproape tripland datoria externa a Moldovei si lansand o provocare directa Rusiei si SUA pentru influenta politica in acest ultim avanpost al comunistilor din fosta URSS, noteaza Louis O'Neill, fost ambasador al Organizatiei pentru Cooperare si Securitate in Europa (OSCE) in R.Moldova, autorul articolului publicat de cotidianul britanic Financial Times (FT).
Demersul Beijingului survine dupa acordul de principiu dintre R.Moldova si Rusia privind oferta Moscovei catre Chisinau a unui imprumut de 500 de milioane de dolari si in conditiile in care platile din partea fondului american 'Millennium Challenge Account' (MCA) nu au ajuns inca la 25 de milioane de dolari.
Creditul chinez pentru R.Moldova reprezinta dublul celui oferit de Moscova si depaseste cu 300 de milioane oferta MCA. Mai mult, termenii imprumutului de la Beijing sunt extrem de favorabili: o rata anuala a dobanzii de 3 la suta pe 15 ani, cu o perioada de gratie de cinci ani la plata dobanzii, fara conditii privind respectarea drepturilor omului.
Banii vor fi acordati prin China National Oferseas Engineering Corporation (COVEC), cea mai mare companie de stat de constructii chineza, si vor viza proiecte de infrastructura, dar si de modernizare energetica, instalatii de tratare, imbunatatirea sistemului de canalizare, industrializarea agriculturii si crearea unor industrii high-tech, de care R.Moldova duce o mare lipsa.
Negocierile chinezo-moldovenesti demarate inca din luna februarie pot explica de ce presedintele Vladimir Voronin 'a aratat usa' Fondului Monetar International (FMI) in luna iunie, potrivit semnatarului articolului. FMI nu va reveni in Moldova cel putin pana la formarea unui nou guvern, poate chiar mai tarziu daca negocierile pentru formarea unei coalitii intra in impas dupa votul de miercuri.
COVEC a sugerat chiar ca imprumutul nu trebuie limitat la un miliard de dolari si ca Beijingul "poate garanta bani pentru toate proiectele necesare si justificate de catre partea moldoveneasca", lasand impresia ca nu pare deosebit de preocupata de modalitatea de rambursare a acestor bani, releva autorul articolului.
In acest context, rata scazuta a dobanzii oferita Moldovei sugereaza ca Beijingul este mai interesat de geopozitionarea strategica decat de rambursarea banilor. China a fost pana acum deosebit de activa in Asia Centrala, insa majoritatea proiectelor au fost motivate economic, fiind legate de industriile de extractie.
In cazul Moldovei, Bejingul a lansat o subtila si interesanta provocare la adresa Rusiei si SUA, intr-o tara in care, in mod traditional, China s-a limitat pana acum mai degraba la rolul de observator decat de jucator, comenteaza Louis O'Neill.
In aceste conditii, in timp ce Moscova si Washingtonul discuta despre dezarmarea nucleara si isi disputa sferele de influenta, o China bogata si increzatoare in sine actioneaza pentru a surclasa ambele puteri intr-o zona in care putini se asteptau ca Beijingul sa intervina, subliniaza autorul articolului.
