Republica Moldova isi alege astazi Parlamentul, scrutinul fiind menit sa scoata tara din impasul politic in care a plonjat dupa alegerile contestate din aprilie. Cu toate ca lupta dintre opozitia democrata si comunisti este stransa, analistii politici sustin ca nu este posibila repetarea evenimentelor violente care au urmat scrutinului din aprilie. Totusi, avioane rusesti au aterizat pe aeroportul militar de langa Chisinau.
Alegerile din Republica Moldova sunt pentru prima data programate intr-o zi a saptamanii; studentii, cei care si-au dorit schimbarea si la alegerile din aprilie, sunt in vacanta, iar cei din strainatate nu vor putea ajunge la vot tocmai pentru ca este o zi lucratoare. De aceea, este foarte putin probabila repetarea violentelor care au avut loc dupa scrutinul din aprilie. Nicu Popescu, expert al European Council of Foreign Relations (ECFR), explica, intr-o analiza pentru EUobserver, ca de aceasta data autoritatile moldovene "sunt mult mai bine pregatite pentru astfel de scenarii si potentialii protestatari sunt mult mai speriati". Pe de alta parte, Nicu Popescu sustine ca partidele politice sunt mult mai reticente in a chema oamenii in strada, iar UE priveste cu mai multa atentie desfasurarea scrutinului.
Cu toate acestea, la Chisinau se fac pregatiri specifice, fiindca ieri, pe aeroportul militar de la Marculesti, situat in apropierea capitalei moldovene, a aterizat un avion din Federatia Rusa, a carui incarcatura ramane necunoscuta, iar locul a fost imediat impanzit de politisti si reprezentanti ai Serviciului de Informatii si Securitate, scrie unimedia.md. Incidentul nu este singular, "Ziarul de Garda" relatand ca, pe 22 iulie 2009, un alt avion rusesc a aterizat tot la Marculesti, unde ar fi lasat mai multe "jucarii politienesti": bastoane, scuturi si alte echipamente. Rusia isi manifesta astfel puterea pe care o are asupra acestei zone, cu atat mai mult cu cat la inceputul campaniei electorale a fost si prima tara care i-a sarit in ajutor Republicii Moldova, cu o promisiune de 500 milioane de dolari, bani necesari pentru ca tara sa faca fata crizei economice.
La randul sau, seful observatorilor rusi, Vladimir Gustov, care este si presedintele Comisiei pentru Problemele Comunitatii Statelor Independente din Camera superioara a Parlamentului rus, si-a exprimat ieri speranta, intr-un interviu pentru agentia RIA Novosti, ca moldovenii vor vota pentru stabilitate, lasand sa se inteleaga ca aceasta nu poate fi asigurata decat de comunisti. Autoritatile comuniste de la Chisinau au mai primit un sprijin neasteptat din partea Chinei, care s-a angajat, la randul ei, sa-i imprumute statului de peste Prut un miliard de dolari, dublul sumei propuse de Rusia. Pe de alta parte, pe plan intern, comunistii se folosesc de toate mijloacele pentru a castiga voturi. Potrivit presei moldovene, adjunctul ministrului de Interne de la Chisinau, Andrei sumleanschi, le-ar fi spus militarilor de la o unitate de carabinieri ca vor primi liber in ziua votului si le-ar fi ordonat, in schimb, sa voteze in favoarea comunistilor.
Dupa aflarea rezultatelor alegerilor, expertul Nicu Popescu se asteapta "la doua luni de negocieri intense pentru functia de presedinte si o stare aproape permanenta de criza politica si economica in urmatorii doi ani". Potrivit ultimelor estimari, pe langa comunisti, alte trei partide reprezentand opozitia ar intra in Parlament: Partidul Liberal (PL), Partidul Liberal Democrat din Republica Moldova (PLDM) si Partidul Democrat (PDM). PL, un partid de centru-dreapta si cu o retorica proromaneasca, este, potrivit sondajelor, al doilea din Moldova.
De altfel, el a castigat si primaria Chisinaului in 2007, iar Dorin Chirtoaca, nepotul liderului partidului, Mihai Ghimpu, a devenit edilul capitalei moldovene. PLDM se defineste ca un partid de centru-dreapta, cu doctrina populara europeana. Liberal-democratii sunt condusi de Vlad Filat, care a parasit conducerea PD dupa neintelegeri cu liderii formatiunii. PD este un partid de centru care, dupa venirea lui Marian Lupu la conducerea lui, a ajuns in sondaje de la 4% la aproape 10 procente. Multi analisti considera ca PD si Marian Lupu vor fi cei care vor inclina balanta intre comunisti si opozitie, in functie de optiunile postelectorale ale liderului democrat.
