Cea mai spectaculoasa depreciere a fost in 1996: cursul s-a eliberat brusc din menghina BNR, iar dolarul a sprintat de la 0,35 lei in noiembrie la 0,72 lei in martie. In 2000, alternanta la putere depreciaza leul cu 20% in patru luni.
O exceptie dupa campania din 2004: economia lansata de pe fundul gropii intoarce foaia si ofera monedei nationale un bonus de 10% tot in patru luni. stiti ce s-a intamplat in 2008. Pariaza cineva pe leu dupa alegerile din acest an?
Ultimele patru runde ale alegerilor generale s-au soldat cu oscilatii importante ale cursului de schimb. Leul a pierdut masiv teren in fata dolarului in 1996 (euro apare din 1999), iar scenariul s-a repetat fata de moneda unica europeana in 2000 si 2008. Singurul moment in care intrarea intr-un nou ciclu electoral n-a dus la pierderi pe frontul cursului de schimb a fost in 2004, dar sa nu uitam ca economia abia incepuse sa urce atunci de pe fundul gropii, iar asteptata integrare in structurile euroatlantice directiona spre tara noastra fluxuri importante de capital (in principal, speculativ, cum s-a dovedit ulterior). Pana sa apuce insa sa urce in 2004, leul facuse un salt incredibil in urma in intervalul 1996-2004, cursul fata de dolar urcand de la 0,35 lei la aproape 3,3 lei, rod al unei inflatii explozive in perioada 1996-2000 si al unei caderi spectaculoase a PIB.
"Fardurile" leului cad dupa alegeri
Cel mai mare soc l-am resimtit dupa scrutinul din 1996. Aburii de dupa victoria Conventiei Democrate s-au risipit repede, iar imaginea economiei s-a aratat dezolanta. Deprecierea leului a coincis cu prabusirea bursei (fara sa o determine insa), iar cursul dolar-leu aproape ca s-a dublat in mai putin de patru luni.
A urmat o perioada tulbure cu falimente de banci, inflatie de trei cifre, mineriade, scaderea abrupta a PIB. Dupa asa rezultate, cei 15.000 de specialisti au fost inlocuiti de cadrele PDSR in 2000, iar cursul a facut inca un pas inapoi imediat dupa alegeri, de aceasta data, de mai mica amploare. Euro a crescut de la 2,09 lei in octombrie 2000 la 2,49 lei in februarie 2001 (vorbim de cursuri medii lunare).
Dolarul a saltat, la randul sau, de la 2,48 la 2,7 lei. Ajungem in 2004 si suntem martorii unei noi alternante la putere (castiga Alianta D.A.) si la o schimbare de tipar: in loc de depreciere, avem, in sfarsit, o intarire a leului fata de euro (de la 3,96 lei in octombrie, euro scade la 3,64 in februarie 2005), intarire care va continua pana in 2007, cand euro atinge 3,1 lei. O perioada de explozie a creditului (inclusiv cu buletinul), de cresteri exorbitante in imobiliare (se vindeau ca painea calda terenurile din camp, fara utilitati) si bursa (va amintiti refrenul «BET-FI la 100.000»?).
La inceputul anului 2008, multi erau convinsi ca recesiunea nu ne va afecta prea tare, in frunte cu Guvernul. Cand s-a realizat ca toata cresterea economica din intervalul 2004-2008 a fost rodul umflarii masei monetare, economia s-a oprit subit din duduit si s-a pus pe scazut, intr-un ritm de pana la 8% anualizat, dupa estimarile FMI pentru 2009. Cursul a contabilizat schimbarea de consistenta din economie, iar de la 3,5 lei inainte de alegerile din 2008 ne-am trezit pe nesimtite ca euro ameninta sa sara de 4,3 lei in februarie acest an.
Doua scenarii pentru 2010: pesimist si catastrofic
In momentul in care statul nu mai are bani pentru plata salariilor si pensiilor si sta cu mana intinsa la banci pentru asta, declaratiile optimiste care mai razbesc din sferele puterii suna ingrozitor de fals. Scenariul pesimist spune ca ajustarile care sunt necesare in acest moment (sa nu uitam ca BNR a cheltuit in acest an, vezi estimarile Bancii Mondiale, cel putin 4,5 miliarde euro pentru a pastra cursul in culoarul 4,2-4,3 lei/euro) nu se vor suprapune peste o rupere a acordului cu FMI din cauza nerespectarii tintelor macroeconomice asumate de Guvern (cea mai sensibila e deficitul bugetar) si cu o revenire a crizei cu forte proaspete pe pietele externe la inceputul anului viitor, dupa relativa acalmie din ultimele luni obtinuta cu pretul unor injectii de mii de miliarde in sistemele bancare.
In acest scenariu, putem vedea euro dupa alegeri la maximum 4,5-4,6 lei (cum arata cei mai pesimisti analisti din bancile locale). Daca vom asista insa la suprapunerile nefericite de care vorbeam mai sus (scenariul catastrofic), sentimentul de panica al investitorilor ar putea genera un fenomen similar crizei asiatice in regiune, caz in care la un curs de 5 lei/euro ni se va parea ca am scapat ieftin. Dar, vorba poetului, om muri si om vedea.