Laburiștii britanici vor să transforme misoginismul în infracțiune. În România, legea privind monitorizarea cu brățări electronice a agresorilor a fost într-un final promulgată de președintele Klaus Iohannis, după ce a stat un an de zile în Parlament.
Săptămâna trecută s-au împlinit zece ani de la lansarea convenției de la Istanbul, un tratat de referință menit să oprească violența de gen, la care România a aderat cinci ani mai târziu, în 2016. Semnat de 46 de state și văzut ca un punct de cotitură pentru eforturile în combaterea violenței împotriva femeilor, tratatul este prea puțin respectat. Reprezentanții Națiunilor Unite avertizează că lumea a fost cuprinsă de ,,o pandemie” a agresiunilor împotriva femeilor, exacerbată și de expunerea la Covid-19.
,,Covid-19 ne-a arătat ceea ce deja exista. Avem o pandemie a violenței împotriva femeilor care nu a fost corect abordată într-un număr semnificativ de state”, susține Dubravka Šimonović, raportor special al Națiunilor Unite privind violența de gen, citată de The Guardian. Ea a remarcat creșterea alarmantă a apelurilor privind violența domestică pe liniile telefonice de asistență din întreaga lume și a rapoartelor privind dispariția sau uciderea femeilor.
Reacții politice și religioase
Creșterea violenței împotriva femeilor a fost dublată de reacțiile politice împotriva convenției de la Istanbul. Turcia a anunțat deja că se retrage din acest tratat internațional începând cu luna iulie, după ce președintele Recep Tayyip Erdoğan a făcut numeroase declarații că el nu crede în egalitatea dintre bărbați și femei. În Ucraina a existat o opoziție acerbă față de semnarea convenției, în special din partea grupurilor religioase, care au perceput tratatul drept o amenințare la adresa ,,valorilor familiei”. În România, arhiepiscopul Teodosie, binecunoscut pentru declarațiile sale controversate, le-a etichetat pe femei ca ,,originare ale păcatului”, un alt teolog, arhiepiscopul Calinic, replicându-i ,,colegului său” că femeile ,,au zidit temelia lumii și au schimbat climatul spiritual al vremii”.
În Marea Britanie, afirmații asemănătoare celor făcute de Teodosie ar putea constitui infracțiune, dacă laburiștii vor reuși să împingă în Parlament un proiect privind declararea misoginismului drept infracțiune.
Ce se întâmplă în România
Președintele Klaus Iohannis a promulgat în această săptămână o lege esențială pentru protecția femeilor agresate și pe care ONG-urile de profil au cerut-o insistent. Este vorba despre legea privind instituirea brățărilor electronice, măsură aplicată în cazurile de violență domestică împotriva femeilor care au obținut un ordin de protecție pentru că viața, integritatea fizică sau libertatea le-au fost puse în pericol. Măsura de a purta brățară electronică va fi dispusă doar dacă se stabilește, în sarcina agresorului, obligația de a păstra o distanță minimă determinată față de victimă, ori interdicția de a se deplasa în zone pe care persoana protejată le frecventează. Deși tardiv, România a mai făcut un pas în față prin inaugurarea primului centru de intervenție pentru victimele violenței sexuale, deschis la Spitalul Universitar din București. Centrul va veni cu o nouă abordare, prin managementul integrat al cazurilor, astfel încât victimele violențelor sexuale, nu vor mai face drumuri la poliție sau la IML pentru că echipa de la spital este una multidisciplinară, formată din medic/asistent medical, medic legist, psiholog, polițist și asistent social.
Statistic vorbind
4.606
Femei au primit, în primele șapte luni ale anului trecut, ordine de protecție provizorii, conform Legii pentru prevenirea și combaterea violenței domestice
Cele mai multe Ordine de protecție au fost emise în București, Vaslui și Brașov
0800-500-333
Este numărul HELPLINE la nivel național, la care pot apela victimele violenței domestice, discriminării pe criteriul de sex și ale traficului de persoane
