» Suedia a preluat ieri presedintia semestriala a blocului comunitar, intr-un moment plin de incertitudini pentru Uniunea Europeana. Criza economica este departe de a se fi incheiat, iar in Uniunea Europeana statele membre nu au gasit o viziune comuna cu privire la modalitatile de a o combate. Reforma institutiilor europene prevazuta de Tratatul de la Lisabona ramane sub semnul intrebarii, depinzand de cel de-al doilea referendum programat in Irlanda pentru ratificarea documentului. Suedia se declara insa pregatita pentru aceasta perioada plina de necunoscute. Ambasadorul suedez la Bucuresti, Mats Åberg, explica intr-un interviu acordat Romaniei libere planurile, prioritatile si solutiile pe care Stockholmul le are pregatite pentru urmatoarele sase luni in fruntea UE, dar si modalitatile prin care blocul comunitar va sustine reforma justitiei si anticoruptia in Romania si Bulgaria dupa expirarea monitorizarii postaderare.
» Va pleda Suedia pentru extinderea perioadei in care pot fi invocate sanctiunille pentru stagnarea reformelor in Romania?
Cred ca totul trebuie privit in ansamblu… Am avut o situatie in care pentru Romania si Bulgaria s-a considerat ca mai au de lucrat pentru a se ridica la standardele UE. De aceea, pentru primii trei ani de dupa aderare, a fost instituit Mecanismul de Monitorizare si Cooperare. Acest mecanism, care a stabilit un numar de obiective si in baza caruia au fost redactate o serie de rapoarte, expira pe 31 decembrie anul acesta. Sanctiunile la care se facea aluzie in Mecanism si in Tratatul de Aderare (a Romaniei si Bulgariei – n.n.) presupuneau, pe de o parte, riscul ca deciziile sistemului judiciar romanesc sa nu fie recunoscute in UE.
Pe de alta parte, exista posibilitatea ca, in functie de eficienta sistemului national de monitorizare si management al cheltuirii fondurilor UE, sa poata fi discutata blocarea fondurilor si asa mai departe… (La finalul anului 2009 – n.n.) sanctiunile oficiale vor fi de domeniul trecutului, deoarece, pentru a le prelungi, este nevoie de acordul tuturor statelor membre si, bineinteles, Romania si Bulgaria nu vor accepta asa ceva. Deci extinderea sanctiunilor e exclusa.
» Va exista o legatura intre alocarea fondurilor europene si indeplinirea obiectivelor din Mecanismul de Monitorizare?
Asa cum vedem noi lucrurile, nu am lega indeplinirea acestor obiective, in mod oficial, de fonduri sau de blocarea unor fonduri. Pe de alta parte, este evident ca, daca fondurile sunt risipite sau ajung in buzunarele in care nu trebuie, Oficiul UE pentru Prevenirea Fraudelor si Uniunea in sine vor fi, in mod legitim, interesate sa intervina si o vor face in orice alt stat membru. Trebuie insa sa vedem ce s-a intamplat cu reforma justitiei si lupta anticoruptie si cred ca aceasta discutie va continua, si trebuie sa continue. Eu cred ca in Romania exista foarte multe forte politice bune, care lucreaza pentru ca reforma justitiei sa mearga inainte.
Exista, de asemenea, si forte care nu sunt favorabile acestui curs si, de aceea, noi vom face tot ceea ce este posibil pentru a sustine fortele ce trateaza cu seriozitate reforma justitiei sa poata face acest lucru. Este in interesul nostru comun. Reformarea sistemului judiciar nu este ceva asupra caruia Bruxelles-ul, presedintia sau oricine altcineva din afara sa decida. Este ceea ce trebuie sa stabilim impreuna cu Romania si Bulgaria. La urma urmelor, vorbim de angajamentele asumate de Romania si este in interesul Romaniei sa indeplineasca obiectivele, pentru ca acest lucru va face mult bine Romaniei. De aceea, eu sper ca discutia pe aceasta tema va continua intr-o maniera constructiva.
» Care vor fi mijloacele de presiune la dispozitia UE pentru promovarea reformei?
Deschiderea si dialogul. Pentru ca, repet, acest lucru nu este ceva ce poate fi prescris. Pentru a decide un mijloc de presiune, este nevoie de contributia Romaniei si Bulgariei, pentru ca altfel acesta nu va fi eficient. Poate ca Programul Stockholm, propus de Suedia in domeniul justitiei si afacerilor interne, va putea fi un instrument in acest sens. Este o propunere pe care am auzit-o la unul dintre interlocutorii mei din Romania si cred ca este o idee interesanta. Discutam aceasta chestiune in mod constant – am discutat-o cu membri ai Guvernului, i-am adresat cateva intrebari pe aceasta tema si presedintelui tarii – si presedintia suedeza va continua aceasta discutie atat cu Romania, cat si cu Bulgaria. Dar, inca o data, nu putem face acest lucru fara contributia directa a oficialilor din cele doua tari. Deci nu va fi vorba de masuri unilaterale adoptate de Comisie sau de Presedintia UE. Va fi rezultatul unui dialog, care este posibil sa fie dur. Dar, la urma urmelor, prietenii exista ca sa ajute si prietenii pot cateodata sa spuna lucruri care nu sunt tocmai confortabile. Cred insa ca acest dialog va reusi.
» Ce sanse are acest dialog in contextul electoral din Romania si Bulgaria?
Dialogul trebuie sa aiba loc. Ramane la latitudinea partidelor din cele doua tari sa includa aceasta chestiune in campania electorala intr-un mod constructiv. Pentru ca, daca nu vezi acest proces decat ca pe o agresiune, ca pe un mod arogant de a arata cu degetul, ca pe un atac la mandria nationala, atunci nu te ajuti cu nimic. si aici vorbesc despre partidele politice. Formatiunile trebuie sa intre intr-o dispozitie constructiva si cred ca fac deja acest lucru. Oamenii inteligenti inteleg ca este o necesitate. Cred ca, in definitiv, este vorba de asumarea unei responsabilitati nationale de catre partidele care iau parte la campania electorala.
"Cooperarea este cheia combaterii crizei economice"
» Excelenta, tara dvs. preia conducerea Uniunii Europene in mijlocul celei mai grave furtuni economice globale din ultimele decenii. Care e calea de iesire din aceasta criza, vazuta de la Stockholm?
Cuvantul-cheie este, cred, cooperare. Masurile pentru combaterea acestei crize nu le putem lua singuri, ca detinatori ai presedintiei UE. Este nevoie de cooperare intre toate cele 27 de state membre si, de asemenea, cu restul statelor lumii. Daca tratam aceasta criza in modul corect, in cel mai bun mod posibil, si avem si noroc, am putea iesi din aceasta situatie mai puternici ca Uniune. Cred, de asemenea, ca aceasta situatie trebuie sa fie abordata in tandem cu provocarea schimbarii climatice globale, pentru ca aceste doua probleme sunt interdependente. Putem folosi ambele probleme in avantajul nostru pentru a gasi solutii de durata. Cand discutam despre lupta impotriva schimbarii climei, vorbim despre crearea unei societati sustenabile, despre solutii care pot fi costisitoare, dar care pot asigura dezvoltare pe termen lung.
Dati-mi insa voie – chiar daca acest lucru e putin scos din context – sa aduc un omagiu Romaniei in ceea ce priveste ecologia. In 1972, am fost cel mai tanar participant la Conferinta Natiunilor Unite pentru Mediu desfasurata la Stockholm si imi aduc aminte ca Romania a fost singura tara din blocul estic care a participat. A fost o buna contributie a Romaniei si consider asta ca un semn ca putem lucra foarte bine impreuna in aceasta privinta.
» Cheltuieli publice si infuzii de capital sau austeritate si disciplina fiscala? Care este metoda pe care presedintia suedeza o considera potrivita pentru combaterea crizei?
Este o combinatie intre cele doua. Este necesar sa cheltuim, dar este, de asemenea, necesar sa ne asumam responsabilitatea fiscala. Aceasta este insa o problema pe care va trebui sa o transam impreuna cu toate celelalte state UE. Presedintia suedeza nu va impune o viziune sau o ideologie suedeza in combaterea crizei. Cred ca este foarte important ca solutiile sa fie gasite si decise impreuna.
» Cum vede Suedia viitorul proiectului european de gazoduct Nabucco?
Permiteti-mi, din nou, un unghi de abordare personal. In 1987, misiunea m-a adus de la Moscova la Olso. La Moscova, lumea incerca sa ne convinga sa le cumparam gazul. La Oslo, de asemenea, oficialii voiau cu tot dinadinsul sa ne vanda gazul lor. Noi nu suntem foarte dependenti de gazul natural. De fapt, folosim gazul intr-o proportie foarte mica. Deci suntem in afara acestei probleme, avem alte resurse.
Cand vorbim insa despre Nabucco, Suedia sustine doua puncte de vedere: primul este ca avem nevoie de o politica europeana comuna in privinta energiei, al doilea – ca avem nevoie de surse de energie diversificate, iar acest lucru inseamna ca tratam foarte pozitiv proiectul Nabucco.
» Soarta Tratatului de la Lisabona este inca sub semnul incertitudinii. S-a pregatit Suedia pentru doua sau mai multe scenarii pentru evolutia celor sase luni ale presedintiei?
Puteti sa pariati pe asta! Cu asta am inceput. Am constientizat aceasta necesitate, am avut un numar de scenarii si inca avem cateva… Ceea ce este foarte important aici este faptul ca, daca Tratatul de la Lisabona va intra in vigoare, va trebui sa ne miscam foarte repede. De aceea, impreuna cu toti ceilalti membri, am lucrat mult pentru a ne pregati pentru aceasta posibilitate. Dar totul trebuie facut cu mult respect fata de electoratul irlandez. Nu putem, pur si simplu, sa presam lucrurile, pentru ca acest lucru poate deranja campania pentru referendumul (de ratificare – n.n.) din Irlanda.
Mai sunt, de asemenea, cateva obstacole in Cehia, dar cred ca, daca referendumul va fi in favoarea Tratatului, nu va trebui sa asteptam decat cateva zile pentru a depasi aceste probleme. Dupa aceea, ne vom putea misca foarte rapid.
» Este Suedia dispusa sa deschida discutia cu privire la ratificarea in parlamentele nationale a garantiilor oferite Irlandei pentru a accepta Tratatul?
Aceasta este ideea domnului Vaclav Klaus (presedintele Cehiei – n.n.) si trebuie sa i-o atribuim. Viziunea noastra asupra acestor amendamente este ca ele nu sunt nimic altceva decat niste clarificari si nu este necesar sa le ratificam in legislativul national. Aceasta decizie cade insa in sarcina fiecarui stat membru in parte.
