O treime din afacerile din economie se fac la negru, plasand Romania pe locul cinci in Europa in functie de ponderea economiei subterane in PIB.
Economia subterana din Romania a ajuns la 46 de miliarde de euro anul trecut, reprezentand 33% din produsul intern brut al tarii, arata datele companiei de consultanta AT Kearney.
Ca pondere a economiei subterane in produsul intern brut (PIB), Romania s-a plasat pe locul cinci in Europa, dupa Letonia (36%), Bulgaria (36%), Estonia (35%) si Croatia (35%), sustin analistii AT Kearney.
In Romania, cele mai expuse sectoare din acest punct de vedere au fost cel al productiei, constructii, comert (distributie si retail), sectoare in care economia subterana a inregistrat cel mai ridicat nivel, depasind o treime din contributia la PIB. De asemenea, valori ridicate inregistreaza si domeniile transporturi, comunicatii, agricultura, hoteluri si restaurante.
"Cazurile tipice tin de detinerea mai multor locuri de munca, dintre care o parte sunt la negru, larga raspandire a muncii si platii la negru in domeniul serviciilor, de la zugravit, ingrijirea copiilor, meditatii scolare, servicii medicale, mergand pana la dezvoltarea de pagini web. De regula, in aceste domenii, majoritatea salariilor sunt platite in numerar. Un alt exemplu vine din industria turismului, unde exista un numar mare de locuri de cazare neinregistrate in statiunile de pe litoral, in statiunile montane, cat si in Delta", a declarat Andreas Pratz, vicepresedintele AT Kerney, in cadrul unui seminar pe teme economice.
In opinia reprezentantului AT Kerney, nivelul ridicat al contributiilor sociale platite de angajator si de angajat, instabilitatea legislativa, angajarile la negru, saracia, agricultura de subzistenta si nivelul scazut al salariilor reprezinta mecanisme specifice Romaniei care au condus la cresterea evaziunii si economiei subterane. Calculele AT Kerney au dezvaluit ca numai la nivelul contributiilor la asigurarile sociale pierderile din cauza economiei subterane ajung in Romania la circa sapte miliarde euro anual.
"Datele arata ca masurile traditionale de combatere a economiei subterane nu mai sunt suficiente pentru a lupta impotriva muncii la negru in special, iar economia subterana, in general, se dovedeste a fi dificil de limitat. Pe de o parte, realizarea unor controale eficiente presupune existenta unui aparat de stat supradimensionat si costisitor, iar pe de alta parte, un numar mai mare de controale este riscant, pentru ca activitatile economice ar putea fi astfel determinate sa treaca la economia subterana", a declarat Catalin Cretu, director general pentru Romania la Visa Europe.
Acesta spune ca economia bazata pe cash, specifica Romaniei, a favorizat amploarea economiei subterane, intrucat platile in numerar reprezinta solutia cea mai la indemana pentru pastrarea anonimatului tranzactiilor. "Platile electronice pot da rezultate. Conform studiului nostru, sistemele electronice de plata pot reduce cu 10-15% economia subterana din Romania", a precizat Cretu.
Raportul AT Kearney, realizat la nivel european, cu exceptia statelor Luxemburg, Malta si Cipru, a evidentiat ca cea mai mica pondere a economiei subterane in PIB au inregistrat Austria si Elvetia, cu 8%, in timp ce la nivelul Uniunii Europene economia subterana a totalizat in 2008 2.100 miliarde de euro, adica 16% din PIB-ul comunitar.