Un tunel lung, sapat in mare parte pe sub Anzii Cordilieri, ar putea sa rezolve cel mai dureros conflict teritorial din America de Sud, permitand din nou accesul maritim al Boliviei. Acest proiect ambitios, utopic la prima vedere, a fost propus de trei renumiti arhitecti chilieni, care cred ca, din punct de vedere tehnic, ar fi mai usor de realizat decat tunelul pe sub Canalul Manecii, relateaza luni cotidianul francez Le Monde, consultat de Agerpres.
Acest tunel ar avea o lungime de 150 km, ceea ce ar constitui un record mondial. Ar porni din orasul bolivian Charana si ar merge de-a lungul granitei dintre Peru si Chile. Dupa ce ar traversa Anzii si desertul Atacama, s-ar opri pe o insula artificiala construita in Oceanul Pacific, la 800 de metri in larg. Insula ar fi in proprietatea boliviana si ar marca varful unui triunghi maritim transformat in zona internationala. Lucrarea ar contine o sosea si o conducta pentru transportul gazului bolivian, principala sursa de castig a tarii. Aceasta solutie ar multumi Bolivia fara a aduce atingere suveranitatii statelor Chile si Peru. Guvernele bolivian si chilian au primit favorabil proiectul. Capitala La Paz a spus ca 'este gata sa studieze aceasta propunere avangardista si plina de imaginatie', iar Santiago s-a declarat deschis 'tuturor sugestiilor susceptibile sa imbunatateasca integrarea latino-americana'.
Bolivia a pierdut partea sa de litoral in timpul razboiului Pacificului (1879-1884), care a avut ca miza controlul bogatiilor din desertul Atacama, mai ales guano si salpetru. La capatul acestui conflict armat intre un Chile cuceritor si cei doi vecini ai sai din nord, Bolivia si-a pierdut suveranitatea pe o fasie de coasta de 400 km. De atunci este, alaturi de Paraguay, singurul stat fara iesire la mare din America de Sud. Dupa 125 de ani, aceasta rana istorica profunda este inca deschisa. Constitutia boliviana face din 'accesul suveran la mare' un 'drept imprescriptibil'. In fiecare an, pe 23 martie, tara comemoreaza Ziua Marii. "Mai devreme sau mai tarziu, ne vom intoarce la mare", promite presedintele Evo Morales.
De-a lungul timpului, au fost lansate mai multe solutii: culoar de acces terestru, enclava boliviana cu statut vamal special, impartirea in sectoare a orasului de coasta Arica, la granita dintre Chile si Peru. In 2007, pentru prima data, Chile a acceptat ca marea sa faca parte dintr-o agenda de discutii de 13 puncte, desi relatiile diplomatice au fost intrerupte in 1978. Poate se va vorbi intr-o zi si de proiectul de tunel. Asteptand eventuala constructie a acestuia, navele marinei boliviene vor continua sa patruleze pe lacul Titicaca, la 3.800 m altitudine, incheie Le Monde articolul pe marginea ideii constructiei unui tunel care sa permita Boliviei sa aiba din nou iesire la ocean.
