Ordonanța de urgență 91 conține mai multe amendamente „pentru corectarea unor disfuncţionalităţi şi neclarităţi”.
Actul normativ urmăreşte „eliminarea neclarităţilor şi disfuncţionalităţilor identificate de instituţiile/autorităţi publice în procesul aplicării etapizate a legii”, menţionează raportul Comisiei de muncă.
Potrivit amendamentelor adoptate, s-au mărit grilele de salarizare pe anumite domenii şi au fost stabilite majorări de salarii pentru directori din deconcentrate, personalul din Consiliul Concurenţei, angajaţi ai Oficiului pentru Prevenirea Spălării Banilor, ANI.
De asemenea, orele suplimentare efectuate de poliţişti vor fi plătite cu 75% din solda lor de bază, în condiţiile în care se încadrează într-o limită de 3%, au mai stabilit deputaţii. Jandarmii vor avea indemnizaţie de 10% pentru intervenţii, iar medicii, asistentele, şoferii de ambulanţe vor intra de la 1 martie pe grila de salarizare din 2022.
„Pentru activitatea desfăşurată de nevăzătorii cu handicap grav şi accentuat, în cadrul programului normal de lucru, se acordă un spor de 15% din salariul de bază/solda de funcţie/salariul de funcţie/indemnizaţia de încadrare. Celelalte categorii de persoane cu handicap grav şi accentuat care vor beneficia de acest spor se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, emisă până la data de 1 septembrie 2018”, prevede un amendament adoptat.
Cuantumul brut al salariilor de bază, precum şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, de care beneficiază personalul care ocupă funcţii didactice din unităţile de învăţământ preuniversitar şi universitar de stat, precum şi personalul din cadrul Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, se majorează cu 20% faţă de nivelul acordat pentru luna februarie 2018.
Pentru personalul didactic şi nedidactic din instituţiile de învăţământ superior, consiliile de administraţie pot stabili salarii diferenţiate, cu o creştere de până la 30% a salariului de bază deţinut, în funcţie de specificul activităţii desfăşurate şi de calitatea acesteia. Sumele pentru aceste salarii se vor plăti exclusiv din venituri proprii.
Salariul de bază al managerului de spital cu peste 400 de paturi şi al managerului general va fi cel puţin egal cu salariul de bază al directorului medical majorat cu 10%.
Persoanele care ocupă funcţia de psiholog în unităţile sanitare, unităţile de asistenţă medico-socială şi unităţile de asistenţă socială şi care deţin specializarea psihologie clinică beneficiază de majorarea salariului de bază cu 10%
Personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil care desfăşoară activităţi privind prevenirea şi combaterea corupţiei în rândul personalului propriu beneficiază de majorarea soldei de funcţie/salariului de funcţie/salariului de bază cu 12,5%.
În cazul misiunilor de asigurare şi restabilire a ordinii publice, de combatere a infracţionalităţii în zona de responsabilitate teritorială, membrii grupelor de intervenţie, precum şi cei care sunt desemnaţi să-şi desfăşoare activitatea în cadrul grupelor de intervenţie la unităţile unde funcţiile prevăzute în statele de organizare nu sunt încadrate, beneficiază de o indemnizaţie de 10% din solda de funcţie, au mai stabilit deputaţii.
Pentru personalul de specialitate din cadrul Administraţiei Prezidenţiale şi al Secretariatului General al Guvernului, care desfăşoară activităţi de reprezentare a interesului instituţiilor statului în relaţia cu terţii, se acordă o majorare de 15% a salariului de bază.
Funcţionarii publici din ministere, aparatul Administraţiei Prezidenţiale, Secretariatului General al Guvernului, Ministerului Apelor şi Pădurilor şi Ministerului Justiţiei, din deconcentrate, precum şi funcţionarii publici parlamentari din serviciile Parlamentului beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15%.
De asemenea, personalul de specialitate din cadrul Curţii de Conturi beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15%, iar personalul Consiliului Concurenţei, Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, ANI de o majorare a salariului de bază de 10%.
Munca suplimentară prestată începând cu 1 aprilie 2018, peste programul normal de lucru, de către personalul cu statut special care are atribuţii pentru desfăşurarea activităţilor deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut în domeniul ordinii şi siguranţei publice, în respectarea regimului frontierei de stat a României, în situaţii de urgenţă, în personalizarea, emiterea şi evidenţa generală a documentelor de identitate şi a paşapoartelor simple, în emiterea şi evidenţa permiselor de conducere şi a certificatelor de înmatriculare ale autovehiculelor rutiere, precum şi de către funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, care nu se poate compensa cu timp liber corespunzător, se plăteşte cu o majorare de 75% din solda de funcţie/salariul de funcţie, proporţional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiţii.
Plata majorării se efectuează în cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în următoarele 60 de zile după prestarea muncii suplimentare şi trebuie să se încadreze în limita de 3% din suma soldelor de funcţie/salariilor de funcţie.
Începând cu drepturile salariale aferente lunii martie, cuantumul brut al salariilor de bază de care beneficiază personalul din cadrul Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România ‘Elie Wiesel’ se majorează cu 100%, au mai stabilit deputaţii.
Deputaţii opoziţiei au criticat Legea salarizării, liberalul Dan Vîlceanu susţinând că ordonanţa nu face decât să „cârpească” o lege proastă.
„Nu aţi rezolvat nimic prin această ordonanţă, aţi încercat să cârpiţi. Marile probleme din învăţământ, sănătate au rămas în continuare nerezolvate”, a spus Vîlceanu.
„Este o lege făcută pe genunchi, peticim lucruri. S-au uitat instituţii în afara acestei legi. Guvernul nu a fost în stare să pornească de la o hartă a instituţiilor publice. Guvernul nu ştie câte instituţii există. (…)Acesta este efectul unor măsuri negândite. Peticim legi”, a spus şi deputatul USR Cristian Seidler.
Camera Deputaţilor este for decizional.
