» Cetatea medievala va fi ocupata de o armata formata din 50 de soldati, impartiti in corpuri de artilerie, infanterie si cavalerie.
» Desi este doar o armata de parada, ea este aproape la fel de mare ca si cea adevarata a statului Monaco.
Cetatea medievala din Alba Iulia va dispune, de la sfarsitul acestei luni, de o "armata", formata din peste 50 de soldati, cu un corp de artilerie, unul de infanterie si un altul de cavalerie. Corpul de artilerie este format din garda "Traseului celor Trei Fortificatii", care functioneaza deja de aproape doi ani. Noutatea o reprezinta corpul de cavalerie si cel de infanterie. Pentru cavalerie au fost achizitionati din Olanda sase cai, chiar de la Centrul de Reproducere a Cailor Frizieni. Negri, cu coama si coada lunga, caii frizieni sunt considerati o rasa cu sange cald, extrem de agili si docili. Odata cu aducerea cailor, la Alba Iulia va fi infiintat si un centru de echitatie.
Toti soldatii sunt imbracati in uniforma habsburgica a primei jumatati a secolului al
XVIII-lea, atunci cand a fost construita fortificatia din Alba Iulia. Serviciul militar al micii "armate" din Alba Iulia va incepe odata cu "Ziua Cetatii", in 25 aprilie. Soldatii sunt angajati ai societatii Corint, care are un parteneriat cu Consiliul Local Alba Iulia. "Odata cu sarbatoarea cetatii va fi lansat si programul turistic in cetatea din Alba Iulia. In fiecare zi, la ora 12,00, la Poarta a III-a va avea loc un ceremonial militar, cu schimbarea garzii.
Infanteria si artileria vor executa, de asemenea, un ceremonial specific cetatii de tip Vauban", a declarat Cosmin Suciu, directorul de dezvoltare turistica a societatii "Grup Corint". "Caii frizieni s-au adaptat foarte bine la conditiile noastre.
In prezent efectuam antrenamente pentru traseul dintre celel doua porti", a spus Gabriel Crisan, seful centrului de echitatie. Tot de "Ziua Cetatii" va fi inaugurat oficial si podul mobil de la Poarta a III-a, o replica a celui existent in epoca medievala. Cetatea din Alba Iulia a fost ridicata intre anii 1714 si 1738, dupa un plan al arhitectului italian Giovanni Morando Visconti.
