Willem Dafoe s-a impus ca unul dintre actorii cei mai imprevizibili din America. Nici urat, nici frumos, dar foarte carismatic, s-a distins in special prin inteligenta alegerilor facute si prin imaginatia degajata de jocul sau.
Actor versatil si indraznet, Dafoe a interpretat in cariera sa de peste 20 de ani personaje diametral opuse, dar le-a facut pe toate la fel de credibile. Fizicul sau colturos, dar provocator, l-a asezat initial in roluri de ticalosi, fiind descris intr-o revista ca "intruchiparea frumoasa a raului". Este un vampir in filmul de groaza "Foamea" (1983), un bandit pe motocicleta in "Strazile in flacari" (1984), apoi un criminal in "Viata si moartea in L. A." (1985). Actorul schimba registrul in 1986, in filmul "Plutonul" al regizorului Oliver Stone, primul sau rol marcant, care i-a adus o nominalizare la Oscar pentru cel mai bun rol secundar. "Nu am crezut in acest film", a declarat Dafoe. "M-am gandit ca nici nu va vedea lumina zilei, pentru ca nu avea vedete pe afis si era un film de razboi foarte trist, care in plus putea sa trezeasca dispute politice".
Urmeaza o noua etapa in galeria personajelor pozitive, cu integrul si idealistul agent FBI care combate KKK in "Mississippi in flacari" (1988), apoi in a doua sa colaborare cu Oliver Stone – "Nascut pe 4 iulie" (1989), unde interpreteaza un veteran paralizat.
Printre rolurile sale deosebite, dar si cele mai controversate, este cel din "Ultima ispita a lui Iisus" (1988), realizat de Martin Scorsese, regizor pe care l-a regasit 15 ani mai tarziu in "Aviatorul". "Cand Martin Scorsese mi-a spus ce fel de Iisus vrea sa aduc pe ecran, m-am gandit ca sunt intr-adevar cel mai potrivit tip pentru acest rol. Nu mi-am pus nici un moment problema ca interpretez un personaj aparte. Cand ma gandesc in urma, mi se pare intr-adevar nerusinat ca m-am crezut capabil sa-mi asum rolul acesta", a declarat Dafoe intr-un interviu. Iisus apare aici ca un personaj reactionar, iar Dafoe a reusit foarte bine sa exprime exact ceea ce s-a dorit regizorul – nesiguranta personajului si firescul lui. "A trebuit sa fiu foarte deschis la minte si la inima ca sa joc acest rol", a spus actorul. "Am incercat sa interpretez ca si cum nu as fi stiut ce urmeaza sa se intample, ca si cum totul m-ar fi surprins, exact cum i se intampla personajului meu. Vroiam sa fiu Iisus din acel moment. si pentru ca a fost atat de bine incadrat totul, a fost o placere sa fiu acolo si sa joc". Dupa propriile declaratii, filmul a avut o influenta foarte puternica in viata sa profesionala. Iar colaborarea cu Scorsese a insemnat o mare satisfactie: "M-am simtit folosit in cel mai bun sens al cuvantului. Ca actor, imi doresc sa-mi fie folosite corpul, mintea, vocea. Iar Marty stie cum sa faca uz de un actor!".
Willem Dafoe si-a ales intotdeauna rolurile mai mult pentru calitatile artistice pe care le implicau si nu pentru potentialul lor de box-office. Considera ca cea mai interesanta parte in meseria pe care o are este aceea de a avea posibilitatea de a se transforma, superficial sau in profunzime. Spre deosebire de majoritatea actorilor care au renuntat la teatru dupa ce au ajuns la Hollywood, Dafoe a jonglat intre film si scena de-a lungul intregii cariere, iubindu-le pe amandoua in aceeasi masura. "Fiecare hraneste alta parte din mine si imi antreneaza muschi diferiti", a spus el. Nascut in 1955 in Wisconsin, Statele Unite, intr-o familie cu opt copii, Dafoe a fost atras de teatru din copilarie, cand a jucat in piese pe scena scolii. In adolescenta a facut turnee in S.U.A. si Europa cu un grup de teatru experimental. S-a mutat in 1977 in New York, unde s-a alaturat trupei avangardiste "Wooster group", in care activeaza si astazi. "Uneori este frustrant sa lucrez si pentru film si pentru teatru. Este ca si cum as avea doua amante sau doi stapani. Dar fiecare ma face mai bun pentru celalalt. si este un procedeu eficace impotriva rutinei".
In cariera sa, Dafoe a lucrat in mai multe filme culte cu unii dintre realizatorii cei mai aclamati, precum Anthony Minghella in "Pacientul englez" (1996), Oliver Stone, David Lynch in "Sailor si Lula" (1989) sau Alan Parker in "Mississippi in flacari" (1988).
A ramas totusi o persoana echilibrata, care nu cauta celebritatea. "Nu sunt o vedeta de cinema: eu ma mulez materialului cu care lucrez, in timp ce vedetele trebuie sa muleze materialul pe sablonul lor", a spus el. Acest lucru se vede foarte bine in "Umbra vampirului", unde Dafoe il interpreteaza pe Mac Schreck. Un rol deloc usor, care a presupus inclusiv sa invete sa vorbeasca cu accent slovac. Dafoe arata de nerecunoscut in acest rol, care a insemnat in fiecare zi trei ore de stat cat se poate de nemiscat pe un scaun, pentru a fi machiat.
Printre rolurile sale celebre este cel din seria "Omul-paianjen" unde s-a aflat in pielea lui Green Goblin, interpretare pentru care a devenit foarte apreciat de iubitorii filmelor cu super-eroi. Publicul mai matur si-l aminteste bine si din "Pretul trupului" (1992), unde Madonna picura ceara fierbinte pe corpul lui.
Pe Dafoe il vom vedea din nou in 2009 in filmul lui Lars von Trier "Antichrist", un horror a carui lansare este planificata pentru aceasta vara. Este o poveste despre un cuplu indoliat dupa moartea singurului copil, care se retrage intr-o cabana izolata, unde se manifesta forte sinistre…