Cat noi eram ocupati sa aparam libertatea lumii interlope, a lui Becali si compania, mii de adolescenti fara speranta si in mare parte nereprezentati de nici un partid au iesit in strada la Chisinau pentru libertate adevarata. Cine si ce poate face pentru a-i ajuta? In Basarabia, batalia pentru democratie nu s-a castigat inca si, daca nu punem umarul acum cu totii, televiziuni oligarhice, diplomati de cariera, societate civila adormita, chiar ca nu suntem buni de nimic. Basarabenii au nevoie de ajutorul nostru. Acum.
Evident, e important cine si cu ce poate sa-i ajute. Primul ajutor, dupa parerea mea, ar trebui sa le vina de la diplomatia noastra, cea oficiala, dar si cea informala. Domnii Diaconescu si ambasadorii sai, domnii Geoana si Severin, ar trebui sa inroseasca telefoanele la ora asta sunand la Bruxelles, la Washington si la Viena pentru a arata ca intr-adevar alegerile din Moldova au fost trucate – de la o legislatie electorala care a trezit doar proteste blegi, desi era inacceptabila, la eliminarea ultimelor insule de presa libera.
Revolutia din Moldova se desfasoara pe Internet pentru ca numai Internetul le-a mai ramas. si, bineinteles, efortul diplomatic trebuie secondat prin canale informale, de societate civila. Nici o grija, pe astea le-am activat deja. si trebuie spus ca de o vreme incoace aud eu mai des de la germani ca Moldova e considerata o problema a noastra si, fara sa se spuna asta raspicat, Occidentul se asteapta ca noi sa o rezolvam.
Ce trebuie sa spunem si sa cerem? In primul rand, ca alegerile nu au fost corecte si ca marea indiferenta occidentala a permis sa se ajunga aici. Liste de votanti cu sute de mii de oameni in plus. Acum vreun an de zile, m-am uitat la legislatia anticoruptie a Republicii Moldova, un stat captiv perfect, dar care a luat unul dintre cele mai mari granturi din lume de ajutor oficial american ca sa lupte cu coruptia (ti-ai gasit). Ca sa beneficieze de ajutor, Moldova trebuie sa adopte niste legi.
Le-a adoptat pe toate, dar cam in stilul asta: facem declaratii de avere, dar publicul nu are voie sa le citeasca, facem alegeri, dar punem pragul asa de sus ca sa se piarda o treime din voturi si sa avem de unde ne redistribui tot noua, nu permitem aliante preelectorale, nu le permitem sa candideze celor care au si cetatenie romana, media o persecutam in toate felurile etc. Deja o coalitie a societatii civile de acolo (Coalitia 2009) a facut un raport despre incorectitudinea alegerilor. Pe acesta trebuie sa-l sustinem si sa-l diseminam.
Oricata vointa ar avea tinerii din Chisinau si alte orase, nu vor putea sta vesnic in strada. Au mai stat, si nu a dus la nimic. Nu spiritul civic lipseste in Moldova, ci sprijinul occidental, pe de o parte, si o opozitie institutionalizata, pe de alta. Acum trebuie sa presam sa le obtinem pe ambele. stiind care sunt reprezentantii occidentali in Chisinau, nu sunt prea optimista. si Solana s-a grabit sa se planga de geamurile sparte, uitand ca si la caderea lui Milosevici s-au spart geamuri, si atunci Europa a aplaudat.
Uniunea Europeana ar trebui sa organizeze acum o masa rotunda de impartire a puterii ca in Polonia anului 1989 (ca tot o sarbatorim anul acesta prin n conferinte), in care sa se stabileasca de acum alte alegeri, cu alte reguli si, pana atunci, eliberarea presei si impartirea puterii. Cam asta cred ca ar trebui sa fie a doua cerinta a noastra. Nu cred ca putem anula alegerile. Dar putem organiza altele, dupa ce schimbam regulile.
Europa trebuie sa auda si sa priceapa, daca nu vrea ca si acest ultim milion de tineri din Basarabia sa treaca pe jos frontiera spre Vest. Exista o enorma responsabilitate a Vestului fata de Republica Moldova, niciodata asumata. Rusii au incercat sa organizeze diversiuni si in tarile baltice. Dar acolo occidentalii au fost intotdeauna mai atenti si mai gata sa protesteze. In vreme ce apropos de Moldova nu am vazut niciodata decat indiferenta cea mai crunta.
Chiar diplomatii occidentali, trimisi la Chisinau fara instrumente, ajungeau un fel de voce minora a Rusiei, dadeau din umeri si iti vorbeau de ambele parti ale conflictului. Voronin a incercat a treia cale, spre deosebire de Georgia si Ucraina, el nu a vrut in NATO, sperand ca astfel rusii vor ajuta la rezolvarea conflictului din Transnistria. Nici asta n-a servit la nimic.
Daca nu reusim sa facem din situatia din Moldova, in 2009, la douazeci de ani dupa caderea zidului, macar cat au facut kirghizii acum cativa ani la asa-zisa lor revolutie a lalelelor, chiar pierdem o ocazie istorica. E deja de necrezut ca Partidul Comunist mai castiga alegerile intr-un singur stat din Europa, si anume in Basarabia bunicilor mei. Chiar asa?
Cine nu cred ca ar trebui sa faca ceva public este seful statului. E popular in Moldova, dar acel grup de oameni la care are trecere e deja mobilizat. As zice ca partidele din Romania ar fi trebuit sa faca ceva sa ajute la unirea opozitiei din Chisinau, daca nu as sti cu ce suturi in spate le-am unit pe ale noastre si cum s-au purtat. Puse la un loc, PDL si PNL tot numai pe Melescanu, ex-PCR, l-ar putea produce cu competenta externa, asa de grozave partide sunt. Iar in plan extern Basescu e vazut mai curand ca nationalist si imprevizibil.
Nu: aportul nostru trebuie sa fie diplomatic, la nivel de promovare a democratiei, si mediatic, ca totusi televiziunile noastre sunt receptionate. Pe Prut, lumea nu se uita decat la Realitatea si la TVR 1. Cu cat tinem noi steagul revolutiei sus pe ecranele noastre, cu atat mai mare ajutorul. si nu ne strica nici noua sa luam o pauza de Bogdan Teodoresti, Gigi Becali, Mircea Basesti si alte personaje. Alaturi de noi se joaca o drama adevarata, cu eroi adevarati. Sa ne concentram la ea. Ca pana acum as zice ca ungurii au facut mai mult in 1989 sa ne ajute pe noi la Revolutie decat am facut noi in astia 20 de ani pentru schimbarea din Moldova.
