In anul 1953, un profesor de drept de la Atena, M.O.J. Despotopoulos, se adresa UNESCO cerand stoparea progresului tehnologic sau macar punerea noilor descoperiri stiintifice sub controlul unei comisii internationale de savanti cu autoritate recunoscuta mondial. Povestea scrisorii lui M.O.J. Despotopoulos mai poate fi gasita intr-o carte care si ea a facut mare voga in anul aparitiei sale, 1960, dar e uitata azi, Le matin des magiciens (Dimineata magicienilor), de Louis Pauwels si Jacques Bergier. Nu multi ani mai tarziu, in 1972, Clubul de la Roma (infiintat in 1968) primea un raport intitulat Limits of Growth (Limitele cresterii), care ulterior a aparut sub forma unei carti semnate de patru tineri cercetatori, Donella H. Meadows, Dennis L. Meadows, Jørgen Randers si William W. Behrens III. Studiul incerca sa puna in ecuatie cinci variabile: populatia lumii, industrializarea, poluarea, productia de alimente si epuizarea resurselor.
Trebuie spus imediat ca, desi trecusera mai bine de 150 de ani de la aparitia cartii reverendului Thomas Robert Malthus, Eseu asupra principiului populatiei, cei patru autori ai raportului prezentat Clubului de la Roma in 1972 pastrau ceva din faimoasa carte, atat de hulita in partea noastra, estica, de lume, alaturi de genetica, de cibernetica si de alte "stiinte burgheze". In 1993, primii trei autori ai Limitelor cresterii revin cu o carte intitulata Sub limite, din care reiesea ca nu se inselasera cu 20 de ani si ceva mai devreme. Mai mult de atat, anul trecut, Graham Turner, de la Commonwealth Scientific and Industrial Research Organisation (CSIRO) din Australia, publica studiul intitulat O comparatie intre limitele cresterii si Treizeci de Ani de Realitate, confirmand: previziunile autorilor raportului din 1972 se indeplinisera punct cu punct. Ce aveau in comun autorii Limitelor cresterii si cel al Eseului asupra principiului populatiei, v-ati putea intreba, dat fiind enormul interval de timp care trecuse intre aparitia uneia si a celeilalte carti.
Observatia ca, in timp ce resursele sunt finite, cresterea populatiei este exponentiala. Malthus enunta principiul populatiei, observand ca, in timp ce cresterea populatiei are loc in progresie geometrica (1, 2, 4, 8, 16, 32 etc.), cresterea resurselor alimentare are loc in progresie aritmetica (1, 2, 3, 4, 5, 6 etc.). Raportul din 1972 prezicea colapsul economic din sec. al XXI-lea. Cel in care ne aflam, cu criza in toi. Poate sa fie aceasta criza inceputul acelui colaps prezis, cu date, acum peste 30 de ani? De ce nu?
Cred ca oricine a ametit atunci cand a incercat sa-si imagineze ce se poate intampla daca aceasta crestere economica fara sfarsit, singurul scop al societatilor dezvoltate, continua in acelasi ritm sustinut decenii si secole de-a randul. Cum observa cineva zilele trecute, uzinele General Motors produc 10.000 de automobile pe zi, dar si Renault produce tot atatea, dar si Dacia produce tot atatea, ma rog, sa zicem, etc. etc. "Cine le va cumpara pe toate astea?", se intreba amicul meu.
Un timp vor fi cumparate, dupa care piata va stagna si va incepe recesiunea. In timpurile dinainte, rezolvarea era razboiul. Acesta costa imens statele, epuiza bugete pe ani si ani de zile, iar dupa sfarsitul sau reincepea cresterea economica din punctul unde fusesera economiile date inapoi. In paranteza fie spus, imi vine uneori sa cred ca arderea Bibliotecii din Alexandria nu a fost intamplatoare, ci legica: trebuia sa arda ca sa aiba loc noile carti ale noilor ganditori si scriitori. si in sub-paranteza: cat timp poate continua goana aceasta dupa noi si noi genii literare si filosofice in toate tarile lumii? De data asta solutia nu mai e focul, ci gloria efemera: esti geniu o saptamana, o luna, un an si dupa aceea altul la rand.
Criza in care ne aflam si pe care nu ne-o putem explica astazi a fost asadar prezisa, cu date stiintifice, de mult. Omenirea nu se satura de progres si atunci cineva mai puternic, o fi Dumnezeu, n-o fi, o satura, taindu-i din zerourile (multe) ale marilor averi si din cele (putine) ale micilor vietuitori de pe o zi pe alta. Asta ni se intampla acum. Costa cat mult mai multe razboaie decat cele pe care le-am evitat. Chiar si vieti omenesti.
