In sfarsit, avem o reactie normala din partea unui ministru al Sanatatii in fata uneia dintre miile de drame ce se petrec in fiecare an in spitalele din Romania. In loc sa se ascunda in spatele unor declaratii echivoce de genul "vom cerceta, vom analiza, vom lua masurile ce se impun, daca va fi constatata vreo vinovatie" sau al unor comisii "de specialitate" care sa intarzie ani la rand formularea unui verdict, ministrul Ion Bazac s-a implicat personal in anchetarea aberatiei consumate joi la Spitalul Judetean de Urgenta Olt, in urma careia Mihai Constantinescu, un pacient de 62 de ani, a murit dupa ce a fost plimbat timp de patru ore pe la mai multe sectii ale unitatii medicale.
Ministrul s-a dus la spitalul din Slatina impreuna cu unul dintre cei mai buni specialisti in tratarea cazurilor de urgenta, dr. Raed Arafat, a stat de vorba cu sefii institutiei si cu medicii care ar fi trebuit sa-l trateze pe Mihai Constantinescu inainte de a fi prea tarziu si a tras concluziile: "Timp de patru ore pacientul a fost examinat superficial, nu i s-au recoltat analize, nu i s-au facut investigatii si nu i s-a administrat nici un tratament, in pofida faptului ca majoritatea personalului audiat a afirmat ca starea pacientului era foarte grava".
Ca urmare, a cerut destituirea directorului executiv si a managerului spitalului si desfacerea contractelor de munca ale directorului medical, medicului-sef, medicilor de garda si asistentei-sefe de tura. Este singurul tip de atitudine perfect adecvata dimensiunii tragediei: pierderea unei vieti omenesti. Prompta, transanta si extrem de rara printre oamenii cu functii de raspundere, deoarece in ultima vreme nimic nu pare mai lipsit de valoare in Romania decat o viata de om.
Deloc surprinzator, singurii nemultumiti de decizia ministrului sunt medicii sanctionati si Colegiul Medicilor, adica institutia cu raspunderea cea mai mare in stabilirea unei culpe medicale. Reactia vehementa a dr. Vasile Astarastoaie, care l-a acuzat pe ministru ca a pus la cale "anchete de tip kaghebist, fascist, in toiul noptii, cu reflectoarele in ochi" impotriva medicilor de la Slatina, nu face decat sa confirme ca interventia ministrului este singura cale de atac aflata la indemana unui reprezentant al statului, in conditiile in care Colegiul Medicilor are o istorie jenanta de tergiversare a unor cazuri similare. Miile de plangeri depuse anual de pacienti se incheie cu un numar infim de sanctiuni, chiar si acelea derizorii. Din pacate insa, reactia ministrului Bazac este inutila. Pe termen lung, punctele de vedere ale organizatiilor medicilor vor avea castig de cauza.
Pana acum, aceste corpuri profesionale de elita, care ar trebui sa vegheze in primul rand la calitatea actului medical si implicit la sanatatea pacientilor, s-au purtat mai degraba ca niste sindicate ale doctorilor. In unele cazuri, au impins clementa pana la limita iresponsabilitatii. Si in cazul de la Slatina, verdictul lor ar putea fi la fel de straniu ca si in cazul "Salvarea", petrecut cu 12 ani in urma. In aprilie 1997, echipajul unei ambulante a abandonat pe trotuar un batran care avea sa moara cateva ore mai tarziu. Dupa opt ani de procese, justitia a fost infaptuita: asistenta de pe salvare care a decis abandonarea pacientului a fost condamnata la cinci ani de inchisoare, pe care i-a si executat. Din pacate, nu s-a facut si dreptate. Iar medicii care au investigat cazul poarta o parte din vina. Cel putin moral, asistenta medicala Mariana Zuica nu este singura persoana responsabila pentru decesul lui Constantin Nica.
Pana sa ia decizia de a-si abandona pacientul pe trotuar, decizie, evident, gresita si pentru care isi merita pedeapsa, asistenta fusese cu el la mai multe spitale. Ca si in cazul de la Slatina, timp de mai multe ore ambulanta a fost pasata de la o unitate la alta de medicii bucuresteni de la spitalele "Sf. Pantelimon", "Victor Babes", "Sf. Ecaterina", "Tunari", desi acestia stiau ca pacientul suferea de TBC. Intre timp, asistenta a informat in mod repetat dispeceratul Salvarii de situatia creata si a cerut instructiuni. In final, i s-a cerut sa-l duca la domiciliul care figura in buletinul de identitate. Ajunsa la adresa, asistenta a constatat ca acolo nu exista nici o casa. Fusese demolata. si l-a abandonat pe trotuar. O data ce au stabilit vinovatia certa a asistentei, procurorii au extins ancheta si asupra medicilor care au refuzat sa-l tina in spitalele lor si sa-i acorde ingrijiri, motivand ca "este un boschetar".
Ancheta s-a oprit insa din cauza unei simple adrese: verdictul Comisiei de Jurisdictie Disciplinara a Colegiului Medicilor din Bucuresti, potrivit caruia pacientul murise de frig. Prin acest verdict, colegii medicilor care trimisesera salvarea la plimbare de la un spital la altul au pasat intreaga raspundere pe umerii asistentei. si asa a ramas. Desi o alta autoritate medicala, Institutul Medico-Legal, daduse anterior un alt verdict: Constantin Nica a murit de TBC. Cele intamplate saptamana trecuta la Slatina vor ajunge probabil in instanta. Fie sub forma unei anchete legate de moartea pacientului Mihai Constantinescu, fie sub forma unor contestatii formulate de medicii considerati vinovati de ministru impotriva deciziilor de desfacere a contractelor de munca.
In final, vinovatia sau nevinovatia lor va fi stabilita de judecatori pe baza singurelor verdicte profesionale pe care au dreptul sa le ia in seama: concluziile Colegiului Medicilor sau ale altor asociatii profesionale. De aceea reactia ministrului Sanatatii are mai mult o valoare simbolica. Marele merit insa pe care il au masurile cerute vineri seara in cazul de la Slatina este ca fac lumina intr-o realitate pastrata pana acum, intentionat, intr-o zona plina de ambiguitati. Cine este, de fapt, SISTEMUL – acea entitate misterioasa pe care o invoca medicii acuzati de culpe medicale? Sistemul sunt chiar ei, impreuna cu asociatiile profesionale care ii reprezinta. Atat timp cat ei au in mana verdictele finale in materie de respectare a normelor profesionale, impunandu-le chiar si justitiei, nu exista altcineva sau altceva mai presus, caruia sa-i poata fi pasata responsabilitatea pentru erorile corpului medical.
