„Revoluţia Română de la 1848 a fost parte a revoluţiei europene din acelaşi an şi expresie a procesului de afirmare a naţiunii române şi a conştiinţei naţionale, fiind la baza constituirii statului român modern”, se arată în expunerea de motive a proiectului.
Iniţiatorii susţin că cel mai de seamă reprezentant al luptei naţionale din Transilvania este Avram Iancu, sub conducerea căruia românii transilvăneni au luptat, în alianţă cu armata austriacă, împotriva trupelor revoluţionare maghiare.
„Anul revoluţionar 1848 are o deosebită însemnătate pentru istoria noastră naţională. Pe 14 iunie 1848 a fost adoptat de către guvernul revoluţionar tricolorul, ca steag naţional (ziua de 26 iunie – pe stil nou – a fost proclamată Ziua Drapelului Naţional, dintr-o eroare de principiu istoric), iar ziua de 13 septembrie a fost proclamată Ziua Pompierilor din România, ca urmare a bătăliei din Dealul Spirii dintre armata otomană şi Compania de Popmpieri condusă de căpitanul Pavel Zăgănescu. Cu toate acestea, ziua de 11 iunie este de departe cel mai important moment din anul 1848, când <<Proclamaţia de la Islaz>> a fost semnată de domnitorul Gheorghe Bibescu, care a recunoscut astfel cererile poporului şi guvernul revoluţionar, trece neobservat. De asemenea, evenimentele petrecute între 1848 şi 1849 în Transilvania reprezintă paşi fundamentali pentru afirmarea naţiunii române şi Marea Unire din 1918”, precizează senatorul Ioan Vulpescu, în numele iniţiatorilor.
Potrivit textului legislativ, se instituie ziua de 11 iunie Ziua Victoriei Revoluţiei de la 1848 şi a Democraţiei Româneşti, iar autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi organizaţiile neguvernamentale pot organiza manifestări şi acţiuni publice dedicate sărbătoririi acestei zile.
Printre iniţiatorii proiectului se numără şi senatorii social-democraţi Şerban Nicolae, Niculae Bădălău şi Eugen Teodorovici.
În cazul acestui proiect, Senatul este prima Cameră sesizată.
