Cunoscutul poet si militant pentru unirea Basarabiei cu Romania Grigore Vieru a murit in noaptea de sambata spre duminica la Spitalul de Urgenta din Chisinau, unde fusese internat, in coma, dupa gravul accident rutier pe care l-a avut joi noapte. Vieru a fost, poate, cea mai puternica voce basarabeana proromaneasca. A strigat, fara teama, ca si dincoace, si dincolo de Prut se vorbeste limba romana si si-a dedicat intreaga viata pentru implinirea marelui sau vis: "Unirea Basarabiei cu Tara-Mama, Romania". Nu si-a vazut visul cu ochii, dar nici n-a renuntat si, intr-un fel, a reusit sa le uneasca prin cuvantul scris si prin podurile de flori al caror artizan a fost.
Prietenii lui spun ca Vieru a fost insusi "sufletul Basarabiei". Prezenta poetului la Marile Adunari Nationale din centrul Chisinaului de dupa 1989 a incurajat multimea. La 7 noiembrie 1989 a fost unul dintre cei care au oprit tancurile sovietice citind poezii, la 10 noiembrie acelasi an a participat la asaltul Ministerului de Interne, cand ministru era actualul sef al statului, Vladimir Voronin. "Cu ajutorul lui am obtinut limba romana, alfabet latin, identitate romaneasca, podurile de flori", rezuma scriitorul Nicolae Dabija cateva dintre darurile pe care Vieru le-a facut basarabenilor.
Poetul nu va fi inmormantat in satul sau natal, Pererata, pe malul Prutului, asa cum si-a dorit, ci la Cimitirul Armenesc din Chisinau, marti, a anuntat fiul sau, Calin Vieru.
Groaznicul accident rutier care l-a trimis pe poetul basarabean Grigore Vieru in Spitalul de Urgenta din Chisinau i-a fost fatal neobositului luptator pentru reintregirea neamului romanesc. Cele doua atacuri de cord, pe care i le-au provocat actiunile "veninoase" ale "dusmanilor sai din Republica Moldova", cum spune prietenul sau Nicolae Dabija, nu i-au taiat elanul, pentru ca el isi tragea seva din puterea visului de a vedea Basarabia unita cu tara-mama, Romania. Mahnirile sale au devenit acum ale prietenilor sai, care regreta ca Vieru a plecat dintre ei atat de devreme.
Toata viata lui, Grigore Vieru a spus sus si tare, fara teama, ca e roman si cauta permanent sa se "umple" de romanism. Chiar in ultima zi a vietii sale constiente, se intorcea la Chisinau de la o manifestare dedicata zilei de nastere a poetului Mihai Emi-nescu, ce avusese loc la Cahul, in sudul Republicii Moldova. Se apropia de miezul noptii.
Diagnosticul, taios ca un verdict
Masina cu care se intorcea, prin ceata ce indesea intunericul, era condusa de directorul adjunct al ansamblului "Joc", Gheorghe Munteanu, prieten al lui Vieru si partener de discutii. Cativa kilometri mai aveau pana la intrarea in Chisinau, cand Munteanu a pierdut controlul volanului in apropierea localitatii Danceni. Nesansa a fost ca masina s-a izbit violent de singurul obstacol din zona, o fundatie din beton pe care se ridica un panou publicitar, din mijlocul soselei. Lovit grav la cap, dar si in zona abdomenului si a toracelui, Grigore Vieru a intrat in coma. Tovarasul sau de drum s-a accidentat si el, mai putin grav, si amandoi au ajuns la sectia de reanimare a Spitalului de Urgenta din Chisinau. Era in jur de ora 02.00. Diagnosticul medicilor pentru Vieru, lung si taios ca un verdict: traumatism cranio-cerebral inchis, contuzie cerebrala, traumatism al cutiei toracice, cu contuzia cordului plamanilor si a organelor mediastinale, trauma inchisa a abdomenului si contuzie a organelor abdominale.
Nu a putut fi transportat in Romania
Vestea a ajuns rapid la urechile ziaristilor, carora medicii le spuneau, doar pentru urechile lor, ca, din pacate, e foarte posibil ca poetul sa nu-si revina. Fiului poetului, Calin Vieru, i-au spus ca diagnosticul este rezervat si ca nu pot face o prognoza. A doua zi, vineri, un avion tip AN-26, pus la dipozitie de Ministerul roman al Apararii, decola de la Bucuresti cu destinatia Chisinau, cu un echipaj de medici la bord, si urma sa revina, cu Grigore Vieru, la Spitalul de Urgenta Floreasca. Medicii din Romania l-au consultat pe poet, dar impreuna cu medicii din Republica Moldova s-a decis ca acesta nu poate fi transportat, i-ar fi scazut sansele de supravietuire.
Prima zi dupa accident trecuse, iar daca poetul avea sa treca, peste inca o zi, sansele sale de revenire se mareau considerabil. Medicii stiu ca primele 48 de ore sunt critice. Sambata, un bob de speranta: specialistii vorbeau despre anumite ameliorari ale starii sanatatii lui Vieru, tensiunea sa aproape revenise la normal, iar rinichii incepusera sa functioneze din nou. Mai mult de atat insa nu a putut duce organismul sau, iar sambata noapte, la ora 01.20, inima a cedat efortului. Grigore Vieru a murit. Expertul din Germania care urma sa soseasca la Chisinau aseara nu mai avea rost sa plece din Frankfurt. "Pe fondul unei poliinsuficiente a sistemelor si organelor, starea sanatatii lui Grigore Vieru s-a agravat si a fost constatat decesul", a declarat ieri ministrul moldovean al Sanatatii, Larisa Catrinici.
Pentru ca toti cei care l-au iubit sa-si poata lua "la revedere" de la marele patriot si poet basarabean, trupul lui Grigore Vieru va fi expus marti la Chisinau, a anuntat presedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Mihai Cimpoi.
Artizanul podurilor de flori
Grigore Vieru a fost, poate, cea mai puternica voce basarabeana proromaneasca. A strigat fara teama ca si dincoace, si dincolo de Prut se vorbeste limba romana si si-a dedicat intreaga viata pentru implinirea marelui sau vis: unirea Basarabiei cu Romania. Nu si-a vazut visul cu ochii, dar nici n-a renuntat si, intr-un fel, a reusit sa le uneasca prin cuvantul scris si prin podurile de flori al caror artizan a fost. Prietenii lui spun ca Vieru a fost insusi sufletul Basarabiei. Prezenta poetului la Marile Adunari Nationale din centrul Chisinaului de dupa 1989 a incurajat multimea.
Pe 7 noiembrie 1989 el a fost unul dintre cei care au oprit tancurile sovietice citind poezii. Pe 10 noiembrie, acelasi an, a participat la asaltul Ministerului Afacerilor Interne, cand ministru era actualul sef al statului, Vladimir Voronin. "Cu ajutorul lui am obtinut limba romana, alfabet latin, identitate romaneasca, podurile de flori", rezuma pentru Rompres unul dintre prietenii sai dragi, scriitorul Nicolae Dabija, cateva dintre darurile de pret pe care Vieru le-a facut basarabenilor.
Poetul Grigore Vieru, care avea sa fie identificat – de catre prietenul sau Constantin Tanase, redactor-sef la ziarul "Timpul de dimineata" – cu insusi trupul Basarabiei, s-a nascut pe 14 februarie 1935, in satul Pererata, o localitate aflata pe malul stang al Prutului, in fostul judet Hotin. Cursurile scolii primare si cele medii le-a absolvit in satul natal si in oraselul Lipcani, intre anii 1950 si 1953.
Debutul editorial si l-a facut inca din studentie, cu o placheta de versuri pentru copii, in anul 1957. In 1958, a absolvit Facultatea de Filologie si Istorie, iar un an mai tarziu a fost numit redactor la revista "Nistru" (numita acum "Basarabia"), publicatie a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.
Primul sau volum de poezie, "Versuri pentru cititorii de toate varstele", a aparut in 1965 si i-a adus Premiul Republican al Comsomolului in domeniul literaturii pentru copii si tineret (1967).
A urmat volumul celebritatii, "Numele tau" (1968), care, in chiar anul aparitiei, a devenit obiect de studiu la cursurile universitare de literatura nationala contemporana.
In anii urmatori au aparut volumele "Mama" (1975), "Un verde ne vede!" (1976) – pentru care i s-a decernat Premiul de Stat al Republicii Moldova (1978) –, "Steaua de vineri" (1978) – aparut la Editura Junimea din Iasi, "Izvorul si clipa" (1981) – selectie din lirica poetului aparuta la Editura Albatros din Bucuresti, "Scrieri alese" (1984), "Radacina de foc" (1988) – la Editura Universul – "Curatirea fantanii" (1993), "Vad si marturisesc" (1996) – la Editura Minerva – "Acum si in veac" (1997), "Cartea Vietii Mele" (2002). Dar Vieru n-a scris doar poezie, ci a contribuit la elaborarea de manuale si abecedare in limba romana, in 1970 si 1974.
Desi recunoscut ca autor al unora dintre cele mai frumoase poezii despre mama, Grigore Vieru a primit, in 1988, cea mai prestigioasa distinctie internationala in domeniul literaturii pentru copii: Diploma de Onoare Andersen.
In 1989, a fost ales deputat al poporului, iar pe 13 noiembrie 1990 a devenit membru al de onoare din strainatate al Academiei Romane, care l-a propus, in 1992, pentru Premiul Nobel pentru Pace. A fost membru corespondent al Academiei Romane din 23 martie 1993. In anul 2000, a primit Medalia guvernamentala a Romaniei "Eminescu – 150 de ani de la nastere", a fost decorat cu Ordinul Republicii si laureat al multor publicatii din Romania.
"Grigore Vieru a fost poetul numarul unu"
Moartea lui Grigore Vieru a intristat intreaga lume literara romaneasca si o buna parte din cea basarabeana. Cunoscutul poet moldovean avea mai multi prieteni decat poate stia. Mass-media au fost inundate de mesaje in care persoane importante din politica si ceea din literatura romana si de peste Prut isi exprima regretul fata de disparitia lui Grigore Vieru.
» Traian Basescu, presedintele Romaniei: "Am primit cu adanca tristete vestea disparitiei dintre noi a poetului basarabean Grigore Vieru. Voce a constiintei romanesti, Grigore Vieru va ramane in memoria noastra prin dragostea sa pentru limba si istoria romanilor de pe ambele maluri ale Prutului, prin idealurile pe care le-a slujit neobosit".
» Anatol Codru, poet: "Grigore Vieru a fost un exemplu pentru toti colegii de breasla, pentru ca el a fost curat la suflet".
» Nicolae Dabija, scriitor: "Grigore Vieru a murit din cauza unui atac de cord, al treilea la numar. Primul a fost in 2007, in urma unui articol din ziarul «Flux», in care presedintele Partidului Popular Crestin Democrat, Iurie Rosca, l-a invinuit ca ar fi vrut sa-l asasineze. Al doilea, in 2008, din cauza unui articol aparut in «Moldova Suverana», unde era invinuit, printre altele, ca ar fi fost spion roman si acuzat de tradare a Republicii Moldova. Daca nu erau aceste doua atacuri de cord, ar fi supravietuit acum. A fost asasinat".
» Mihai Cimpoi, presedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova: "Grigore Vieru a fost poetul numarul unu. Personalitatea lui este una axiala, nu doar in literatura, dar si in viata publica".
» Arcadie Suceveanu, scriitor: "Vieru a fost un simbol al renasterii si constiintei nationale. A avut o adevarata glorie si succesul lui literar a starnit si anumite invidii si nemultumiri, dar cele mai multe le-a starnit atitudinea civica".
» Ionel Haiduc, presedintele Academiei Romane: "Plecarea lui dintre noi este o pierdere pentru literatura romaneasca in general. Este o pierdere pe care o va resimti cultura romaneasca de dincolo si de dincoace de Prut".
» Radu F. Alexandru, scriitor: "Fara indoiala, moartea lui Grigore Vieru inseamna o pierdere uriasa pentru literatura romana, pentru literatura in limba romana".
» Razvan Theodorescu, membru al Academiei Romane: "Prin moartea lui, Romania pierde unul dintre putinii sai reprezentanti care credeau cu tarie in unitatea acestui popor. A fost unul dintre cei mai desavarsiti romani pe care i-am cunoscut".
» Adrian Paunescu, poet: "In mod normal, in Romania ar trebui sa fie doliu national. Pentru ca nu moare oricine. Moare nu numai sufletul Basarabiei, ci o parte importanta din sufletul Romaniei".
» Ion Iliescu, fost presedinte al Romaniei: "Grigore Vieru va ramane pentru romani un simbol al miscarii de renastere nationala. Valoarea poeziei sale ne-a impresionat pe toti, ca si bunatatea lui. Nu stia sa suduie, era un om de o bunatate extraordinara".
» Nicolae Manolescu, presedintele Uniunii Scriitorilor din Romania: "Grigore Vieru a fost un poet bun, cu multa originalitate, iar inainte de 1989 a jucat un rol important in poezia din Basarabia".
