Majoritatea analistilor cred ca schimbarea sistemului de vot este unul din motivele absenteismului la alegerile de duminica. Partidele nu si-au articulat suficient de bine campania, iar din diverse motive publicul nu a fost informat indeajuns. Cat despre efectele numarului de voturi obtinut de fiecare lider politic in parte, se pare ca stresul campaniei si al negocierilor pentru noul guvern va continua cu decontarea infrangerilor din colegii.
Prezenta la vot, de numai 39,2%, a primit explicatii divergente din partea analistilor. Alina Mungiu-Pippidi spune ca absenteismul este cel mai important semnal public al scrutinului de duminica. El a fost cauzat nu numai de noul sistem electoral ca atare, ci mai ales de oferta deosebit de slaba a partidelor politice. "Oamenii nu au mers la vot pentru ca fie nu stiau cine sunt cei care candidau in colegiu lor, fie ca nu le-au placut acesti candidati." Alina Mungiu spune ca participarea la vot reflecta o decizie rationala: "Oamenii iau in calcul cat de mult le poate influenta viata alegerea unui politician sau a altuia, dar si cat de pregatiti sunt ei insisi pentru aceste alegeri". Cei mai multi dintre alegatori, spune ea, nu au fost suficient de competenti din punct de vedere politic ca sa gaseasca raspunsul la intrebarea "cine sunt cei care candideaza in colegiul meu" si atunci nu au mers la vot.
Directorul adjunct de la IPP, Adrian Moraru, spune ca absenteismul este cauzat in primul rand de sistemul de vot "de neinteles, de cacealma", din care publicul nu a inteles nimic, dar asta si pentru ca multi cetateni refuza sa se informeze. "Poporul a vorbit de fapt prin tacere", concluzioneaza Adrian Moraru. Presedintele Asociatiei Pro Democratia neaga categoric ca absenteismul ar fi fost cauzat de sistemul de vot uninominal si expune un cumul de motive cu totul diferite. Ar fi vorba in primul rand de oboseala alegatorilor care, in ultimii doi ani, au participat la doua referendumuri, la europaralamentare, la alegeri locale si in final la alegeri parlamentare. Lipsa suprapunerii cu alegerile prezidentiale a accentuat aparenta lipsa de miza a alegerilor in colegiile uninominale. Iar deceptia fata de "cum se face politica in Romania" a invaluit totul. Personificarea partidelor prin cei trei premieri desemnati in campanie nu a convins, spune Cristian Parvulescu.
Oamenii stiau foarte bine ca nu aleg premierul: "Electoratul nu e ignorant, electoratul este nemultumit. Problema este a politicienilor care au avut ocazia sa comunice si nu au facut-o". Pe de alta parte, sute de mii de oameni nu au putut vota, continua Cristian Parvulescu, fie ca e vorba de studenti, fie de cei plecati in strainatate, iar autoritatile nu le-au pus la dispozitie nici votul anticipativ, nici votul prin corespondenta, nici votul electronic. Analistul Stelian Tanase completeaza oarecum argumentatia lui Cristian Parvulescu: oboseala este de vina pentru absenteism, dar nu oboseala electoratului, cat mai degraba cea a partidelor. "Dupa cativa ani de controverse acerbe si scandaluri, partidele au intrat fara energie in campanie, isi epuizasera deja arsenalul de conflicte si in plus le-au lipsit marile proiecte si teme de dezbatere autentice."
Cele mai blande calificative legate de campaniile electorale ale partidelor sunt in opinia analistilor urmatoarele: precare, anoste, nearticulate, lipsite de substanta, confuze, populiste.
Pe de alta parte, nici unul dintre analistii intervievati de "Romania libera" nu a vazut sirul destul de lung de nereguli din ziua votului, in gesturile de mita electorala sau cazurile de violenta fizica din campania electorala ca avand o incidenta mai mare decat in cazul altor alegeri. >n schimb, efectele votului uninominal, fie el si mixt, se anunta semnificative asupra raporturilor interne de putere in partide. "Poate ca nu e asa important ca George Scutaru si-a obtinut mandatul cu 50%±1 in colegiul sau, cat conteaza ca mult mai influentii Cezar Preda de la PD-L sau Bogdan Olteanu de la PNL nu isi vor obtine mandatele decat la redistribuire". Evident ca numarul exact de voturi va afecta credibilitatea liderilor in propriile lor partide.
"Cu totii isi vor pune intrebarea de ce ar mai avea in frunte politicieni incapabili de performanta" adauga Adrian Moraru.
Alina Mungiu Pippidi este de acord la randul sau ca votul uninominal slabeste ierarhia de partid, un efect nu tocmai pozitiv al noului sistem de vot, data fiind nevoia de stabilitate guvernamentala. Ea respinge astfel ideea verificata in sisteme electorale similare, potrivit careia votul uninominal inlesneste un sistem politic bipolar, deci cu doua mari partide sau aliante care isi disputa guvernarea: "Continuarea este ca acest sistem de vot trebuie sa se aplice macar 20 de ani la rand ca sa ajungem la doua mari partide dominante pe scena politica".
