Sistemul votului uninominal tocmai a fost supus primului sau test romanesc. Desi rezultatele definitive ale scrutinului sunt inca necunoscute, este limpede ca beneficiarii sai vor fi tot cei care doresc mentinerea politicii la nivel de tranzactie efectuata intre influentii zilei, cu electoratul distribuit invariabil pe post de simplu spectator. Colegiile uninominale au fost trasate astfel incat sa garanteze partidelor cele mai agre-
sive perpetuarea politicii lor, bazata pe privilegii si privilegiati. Colaborarea dosnica a "stangii" pesediste cu "dreapta" penelista va avantaja, indubitabil, formatiunile in cauza in orice circumscriptie ramasa fara un castigator cu o majoritate absoluta, drept care au toate sansele sa-si adjudece intr-un final colegiul, chiar daca PD-L se va fi clasat initial mai bine.
Avand in vedere ca, in pofida eforturilor asidue depuse timp de 18 ani in vederea deformarii sistemului democratic, oligarhia totusi mai suferea ocazional infrangeri in baza votului proportional, ar fi fost poate de preferat ca sistemul de vot sa ramana, cel putin deocamdata, neschimbat. Intr-un stat in care autoritatea locala se dovedeste dominata de interese strict private, nici macar o mobilizare civica de anvergura nu poate impiedica transformarea unor alegeri cu o considerabila miza locala intr-o veritabila intronare a oligarhilor si a afiliatilor acestora.
In materie de candidati, PSD s-a evidentiat prin avansarea unei clici cat se poate de pestrite, compusa, pe de o parte, din generali veterani – relicve ale funestelor vremuri trecute –, iar pe de alta, din indivizi care, cu putini ani in urma, scoteau Bruxelles-ul din sarite prin atitudinea lor frivola fata de bani.
Daca in anul de gratie 2000 Adrian Nastase mai dadea oarecare semne de jena in privinta unor fosti securisti, ca Ristea Priboi, aflati pe lista candidatilor PSD, dupa momentul noiembrie 2008 Mircea Geoana poate declara oricand, senin, ca toti dinozaurii si mitocanii parlamentari au ajuns in Legislativ exclusiv datorita vrerii electoratului, fiind selectati in baza unui demers eminamente democratic petrecut la nivel de colegiu si agreat explicit de catre electoratul in cauza.
Intr-un mare numar de tari, preferinta pentru votul acordat unui individ, si nu unei anonime liste de partid, genereaza, de regula, un parlament mai competent. In Romania insa prea multe regiuni ale tarii se afla inca sub influenta unor mentalitati feudale, de-a dreptul medievale – particularitate care anihileaza, din pacate, scontatele efecte pozitive.
Dupa o cruciada purtata ani buni preponderent pe campul de lupta al capitalismului salbatic, Dan Voiculescu a decis ca a sosit vremea cuceririi electoratului varstnic dintr-un colegiu bucurestean. In acest scop, n-a optat pentru vreo cucernica strategie de ridicare a unei biserici sau catedrale, ci pentru una cat se poate de profana: a dispus renovarea unor blocuri, drept care administratorii acestora i-au cantat nonstop osanalele, indemnand pensionarii sa dea fuga la urne pentru a-si vota binefacatorul. Iar la Mizil Adrian Nastase si-a luat si el in serios rolul de grand seigneur, demonstrand ca sacul sau este tot unul fara fund.
Atat canalele TV ale lui Voiculescu, cat si posturile publice de televiziune s-au intrecut in a "feri" populatia de voci si rationamente independente, avand grija sa ofere telespectatorilor, in schimb, escapism si trivialitate cat cuprinde. Ca urmare, tinerii au fost zilele acestea la fel de dezorientati precum o buna parte din concetatenii lor mai in varsta – aparent resemnati cu totii in fata fatumului de a constitui, pana la urma, doar niste cantitati neglijabile. Scepticismul tinerilor fata de scrutin a fost mare, multi dintre ei admitand franc ca nici un candidat nu le-a parut suficient de convingator pentru a-i acorda votul, in timp ce altii s-au dovedit complet dezinteresati atat fata de potentiala valoare a candidatilor inscrisi, cat si a evenimentului politic in sine.
Iar in rest… prea multi romani au considerat uleiul, zaharul, lemnele de foc sau renovarea blocului argumente suficiente pentru a opta in consecinta, prea multi au preferat sa se destinda in cadrul unui weekend prelungit, nelasandu-se conturbati de ganduri despre viitorul lor si al tarii.
Scrutinul din aceasta duminica va rasturna, certamente, o serie de ipoteze legate de alegatorul roman si profilul sau psihologic. Acesta a trecut, intre timp, peste resentimentele sale odinioara viscerale fata de pleiada personajelor extrem de influente, identificate cu acte de mare coruptie, descoperindu-si, mai nou, febletea pentru haiducii moderni care mai dau cate o minipomana din nenumaratele lor prazi. In plus, pentru prima oara s-a putut observa o nepasare fata de imperativul – pana de curand atat de drag romanilor – unui lider puternic aflat in fruntea recalcitrantului trib.
Campania "prostanacului" in vederea cuceririi Palatului Victoria s-ar putea dovedi pana la urma de neoprit, in timp ce statutul lui Traian Basescu drept locatar al Cotroceniului timp de alti patru ani este departe de a fi batut in cuie.
Deunazi, presedintele a facut apel la patriotismul cetatenilor, indemnandu-i sa cumpere produse autohtone. A mai facut si un tur al fabricilor, asigurand muncitorii ingrijorati de intreaga sa solidaritate. Dar romanii se dovedesc a nu mai fi animati de nationalism. In afara de bombastice parade militare, ziua de astazi nu a adus nici un crampei de autentic spirit national. De fapt, aceasta zi de 1 Decembrie are toate sansele sa fie prima dintr-un lung sir de ani de mascarada democratica, cu un amplu mozaic de fiefuri private pretinzand a constitui de-acum natiunea.