Întâlnirea are loc după ce președintele american, Donald Trump, a anunțat că va retrage curând trupele din Siria și a tăiat ajutorul de 200 milioane de dolari pentru reconstrucția țării, promiși de fostul secretar de stat, Rex Tillerson.
Anunțul președintelui Trump vine după o perioadă în care SUA a deplasat peste 7.000 de militari și tehnică de luptă, inclusiv nave de război și un portavion, în țări vecine Siriei, ceea ce a dus la nenumărate avertismente ale Kremlinului, că SUA intenționează să atace Damascul și să înlăture regimul Assad.
Formatul Astana a debutat, la inițiativa Rusiei, în ianuarie 2017, excluzând SUA din negocieri și încercând să elimine procesul de pace condus de ONU, de la Geneva.
O stratagemă americană
Negocierile de la Astana au condus la un acord pentru crearea în Siria a patru „zone de dezescaladare”, pe care Rusia le-a pus sub controlul regimului Assad, după atacuri asupra spitalelor, școlilor, piețelor, determinând populația să plece, un plan de epurare etnico-religioasă, menită să elimine riscurile pentru regimul de la Damasc.
Însă o reglementare definitivă a conflictului nu a avut loc până în prezent, în special din cauza intereselor contradictorii ale Rusiei și Iranului, care sprijină regimul Assad în schimbul promovării propriilor obiective, și poziția Turciei, care a fost constant împotriva lui Bashar al-Assad, care a cauzat cea mai mare criză a refugiaților de la Al Doilea Război Mondial.
Turcia a securizat peste 2.000 de kilometri pătrați de graniță în nordul Siriei și-și continuă înaintarea, în Afrin și Manbij. În zonele în care se află militarii turci, nu este permisă intrarea armatei regimului Assad și a milițiilor șiite iraniene, rămânând o „zonă a revoluției siriene”.
După ce au susținut milițiile kurde, aflate în zonele bogate în resurse de petrol, intrând astfel în conflict cu Turcia, aliat în NATO, Statele Unite sunt acum pe punctul de a-și retrage forțele, o decizie controversată inclusiv în cadrul Administrației Trump.
Dacă există o astfel de decizie și nu este doar o stratagemă de a abate atenția Rusiei și Iranului de la plănuitul atac împotriva Damascului și a obiectivelor iraniene din Siria, cum a anunțat Kremlinul în mod repetat.
Provocarea Iranului
Conform serviciilor secrete occidentale, Donald Trump a avut o întrevedere cu prințul saudit Muhammad bin Salman, moștenitorul coroanei, la 20 martie, la Washington, privind „reabilitarea nordului Siriei”.
Trump se referea numai la zonele controlate de kurzi, iar costurile reabilitării și menținerii unei guvernanțe locale se ridicau la patru miliarde dolari. Se pare că liderul saudit dorea o „reabilitare” mai largă, iar Trump, zece zile mai târziu, anunța că „a făcut destul în Siria” și că-i lasă pe alții să facă mai mult.
Tot rezultat al acestei întâlniri este și retragerea celor 200 de milioane de dolari necesari susținerii guvernanțelor locale. Retragerea trupelor americane de la estul Eufratului va da liber intrării milițiilor șiite pro-Assad, sponsorizate de Iran.
Decizia lui Trump forțează Arabia Saudită, Israelul, Irakul și Iordania să intervină. Prințul Coroanei saudite a anunțat că va face o vizită la Bagdad, unde se va întâlni cu premierul Haidar al-Abadi, căruia îi va cere să trimită trupe la granița cu Siria.
Această vizită, plănuită pentru mai, va constitui o provocare fără precedent pentru Iran, care considera că are „culoar liber” prin Irak.
În toată această situație, nu trebuie uitat faptul că SUA, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite (EAU) au format un Comitet Suprem pentru coordonarea acțiunilor militare și eforturilor diplomatice pentru stoparea expansiunii Iranului în zonele bogate în petrol și gaze ale Orientului Mijlociu. Emirul EAU, Muhammed bin Zayed al Nahyan, este așteptat la Casa Albă curând.
