» In timp ce directorul general al Companiei Nationale a Huilei Petrosani, Daniel Surulescu, si cel responsabil cu securitatea miniera, Petru Dragoescu, erau in "concediu electoral", ambii fiind candidati pentru un loc in Camera Deputatilor, 16 mineri de la Petrila au fost prinsi intr-o cumplita explozie. Opt dintre ei au murit, la fel ca si patru salvatori minieri, care au intrat sa salveze vieti, dar au platit cu propria viata ceea ce ortacii de la Petrila nu se sfiesc sa numeasca "inconstienta" si "delasarea" celor care le conduc destinele.
Exploatarea miniera petrila a fost sambata dupa-amiaza scena unui cumplit accident colectiv de munca. Doua explozii consecutive au curmat, in cateva fractiuni de secunda, vietile a 12 oameni. Patru dintre ei erau salvatori minieri, care au intrat dupa colegii lor si nu au mai iesit.
In mod normal, ziua de sambata este nelucratoare, dar, tocmai din acest considerent, se plateste post dublu, asa ca veniturile sunt ceva mai mari. Asa au gandit si cei 97 de mineri din Petrila care sambata trecuta au mers la munca. Unii dintre ei pentru ultima data.
Prima deflagratie, determinata de o concentratie extrem de mare de metan, s-a produs la 14.50, dupa trei ore de la intrarea in schimbul 3, la aproape 1.000 de metri sub pamant, in abatajul 431. Acolo munceau 16 persoane, printre care inginerul-sef productie al EM Petrila si seful de sector. Ambii au murit, impreuna cu alti sase lucratori. Alti ortaci au fost transportati la Spitalul de Urgenta Petrosani in stare critica.
Intr-un orasel ca Petrila vestile se propaga repede, iar la poarta unitatii miniere au inceput sa se stranga oamenii. Cei ale caror rude lucrau in subteran la acea ora se uitau cu speranta spre poarta, sperand ca, din clipa in clipa, cel drag va iesi viu si nevatamat. La EM Petrila masurile de securitate au fost fara precedent. Nu in subteran, ci la suprafata, acolo unde administratia miniera a dat ordin ca nici musca sa nu patrunda in incinta unitatii extractive. Pentru ca paznicii de zi cu zi au parut insuficienti, au fost adusi politisti si jandarmi care au impiedicat chiar si accesul reprezentantilor mass-media in curtea unitatii extractive. Dupa ore de asteptare, oamenii s-au revoltat. Au fost sute de persoane stranse pe podul pe care se face accesul in curtea minei Petrila, unele dintre ele rude ale celor raniti sau chiar decedati, pe care nimeni nu le-a bagat in seama.
Nici macar atunci cand o buna bucata din balustrada acestuia a cedat sub greutatea multimii. Nimeni nu a venit sa le spuna ce se intampla cu minerii, cati sunt morti, cati sunt raniti si, mai ales, cine sunt acestia. "Vrem sa stim ce se intampla. De ce nu ne spune nimeni nimic? Cine a murit? Dati-ne numele lor. Cumnatul meu e acolo", striga o femeie. "Nu ne-au spus nimic. Daca ne spuneau, mai eram aici? Poate eram deja la spital. Aici lucram, avem aici colegi, prieteni, rude, de doua ore asteptam degeaba…", a spus si un miner, care nu intelegea de ce nu sunt lasati sa intre pe poarta minei. "Hotilor! Luati salarii de zeci de milioane pe cadavrele minerilor nostri", striga un altul, dar fara ca vreun oficial sa para sensibilizat de dramele lor. In cele din urma, directorul general adjunct al CNH, Constantin Jujan, a admis in fata multimii ca sunt opt raniti si opt morti.
Numele lor ramanea insa un mister, iar multimea se isterizase. Oamenii au fost la un pas sa darame cu totul poarta si doar promisiunea ca va fi afisata o lista a mai linistit multimea. "Sotul meu este acolo. Nu stiu nimic de el. Doamne, ce ma fac?", plangea in hohote o sotie a unui ortac prins de deflagratie care astepta cu infrigurare vesti.
"Imi pare rau de ei. Ii cunosc pe toti. si fiul meu lucreaza acolo, la mina, dar din fericire a fost in alt schimb. si eu lucrez aici, de cand a murit sotul meu", a spus printre lacrimi si o angajata a EM Petrila, Anisoara Nica.
Salvatorii, prinsi de o noua deflagratie
Intre timp, in mina au intrat 10 salvatori minieri, ca sa aduca la suprafata trupurile neinsufletite ale colegilor lor. O decizie care s-a dovedit total neinspirata. O noua explozie, produsa in jurul orei 18.40, a ucis inca patru persoane, de aceasta data din randul salvatorilor de vieti. Oficialii CNH au spus ca, in momentul in care s-a dat alarma, cinci dintre membrii echipelor de salvare pornisera spre locul deflagratiei, iar restul asteptau in zona de aer curat, dar au fost surprinsi de suflul exploziei. Patru au murit, iar trei au fost raniti. In acel moment s-a luat decizia sistarii pe o perioada de 48 de ore a tuturor operatiunilor de salvare. Pericolul era prea mare, iar tragedia se putea repeta in orice moment.
Conditii precare
Evenimentul nefericit de la Petrila a scos din nou la iveala conditiile absolut precare in care oamenii sunt nevoiti sa munceasca. Galerii stramte, joase, unde e cald ca in iad. Ortacii spun ca "mina arde" din cauza focurilor endogene, produse de autoaprinderea carbunelui. Se tem chiar sa nu fie definitiv inchisa. La gura minei ucigase, oamenii au inceput sa vorbeasca. S-au temut sa isi spuna numele ca sa nu ramana mai apoi fara loc de munca, si s-au uitat cu frica in jur ca nu cumva sa fie printre ei persoane ce i-ar putea da de gol. Pe langa mina este o stare de adevarata teroare. Minerii au spus ca lucreaza "ca pe timpul lui Ceausescu", cu tehnologie extrem de invechita si in conditii de totala insecuritate.
Rezultatul muncii lor este un pumn de banuti. "Am 20 de ani vechime si imi pare rau ca nu am fisa de plata la mine sa va arat cat castig. Am luat 12 milioane de lei. Nu ne facem planul, nu avem cu ce munci. Se stia ca exista concentratie mare de metan in zona unde a avut loc explozia. Maximul admis este 2, iar acolo era 5 la suta concentratia si chiar 8 la suta, dar ne obliga sa intram. Nu ai cui sa te plangi. si la Orizontul 150 este foc de mina, dar nu au oprit activitatea, asa cum ar fi trebuit facut si aici", a povestit un miner. Colegii celor ucisi de deflagratie cred ca tragedia ar fi putut fi evitata, pentru ca semne erau suficiente.
Vineri seara, un miner a ajuns la spital cu arsuri minore in urma unei aprinderi a metanului in zona unde mai apoi s-a produs explozia. De asemenea, potrivit minerilor, mai multi ortaci au ajuns la dispensarul unitatii intoxiati cu metan, iar acest lucru se intampla de o saptamana. Conducerea CNH pretinde ca nu avea cunostinta despre vreo depasire a concentratiei de metan, in ciuda celor spuse de mai multi angajati ai EM Petrila. "In momentul exploziei, pe statia telegrizumetrica era o concentratie de patru ori mai mica decat cea normal admisa. Cu siguranta a fost metan ca, daca nu era, nu se putea intampla explozia. Cu siguranta, fenomenul de explozie a avut loc la o concentratie de metan, in locul unde s-a produs acel soc, de peste 5%.
Expertiza pentru ceea ce s-a intamplat acolo o vor face alte organe abilitate, respectiv ITM si INSEMEX Petrosani. Noi nu ne putem da cu parerea. Este interzis sa se lucreze in conditii de foc de mina. Exista un regulament si o legislatie care spune in ce conditii se poate merge in locurile cu foc de mina", a declarat Daniel Surulescu, directorul CNH Petrosani, care de doua saptamani este in concediu, impreuna cu directorul de securitate a muncii, Petru Dragoescu, ambii fiind candidati ai PNL pentru un post de deputat in Parlamentul Romaniei.
S-au declansat anchetele
Duminica dimineata, opt dintre cei 13 accidentati au fost mutati de la Spitalul de Urgenta Petrosani la o clinica de specialitate din Bucuresti. Directorul Spitalului de Urgenta din Petrosani, Alexandrina Remescu, spune ca cei opt mineri care au plecat cu ambulantele inspre Bucuresti sunt cei care au suferit arsuri in urma exploziilor. Potrivit lui Remescu, ceilalti raniti sunt cazuri mai usoare si sunt internati la neurochirurgie, chirurgie si ortopedie, cu diferite traumatisme.
La Petrila au fost, sambata noaptea, si mai multi politicieni aflati in campanie electorala, precum si inalti oficiali, care si-au exprimat compasiunea fata de ceea ce s-a intamplat. Primul a sosit presedintele Traian Basescu, urmat de ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian, dar si de ministrul Administratiei si Internelor, Cristian David, care a venit sa organizeze in amanunt transportul victimelor. "Drama a fost mult prea mare ca sa nu te intrebi de ce a aparut.
Este prea devreme pentru concluzii, si nu eu trag concluziile, ci le spun specialistii. I-am vazut pe raniti si m-au impresionat. Sa le dea Dumnezeu putere sa treaca peste efectele arsurilor, sper sa scape toti. A fost impresionant ce am vazut in spital, cum tot personalul a venit, si chirurgi, si plasticieni, si asistente medicale", a declarat Traian Basescu, care a precizat ca, pentru a se evita producerea unor accidente similare, este nevoie de investitii, de dotarea subunitatilor extractive.
Cauzele accidentului sunt cercetate de catre procurori si reprezentanti ai ITM, care incearca sa stabileasca exact imprejurarile in care s-a produs deflagratia. O echipa formata din patru procurori cu experienta in cazurile de accidente miniere, dintre care unul este si inginer minier, s-a deplasat la locul accidentului.
Alaturi de acestia, din echipa de ancheta mai fac parte ofiteri de politie, medici legisti si inspectori de protectia muncii, echipa fiind coordonata de catre procurorul general adjunct al Parchetului Alba-Iulia. Procurorii au inceput audierile pentru stabilirea circumstantelor in care s-au produs cele doua explozii de la mina Petrila, precum si daca si in ce mod au fost respectate normele de protectie a muncii. Anchetatorii au luat masuri pentru conservarea locului accidentului si a mijloacelor de proba. La Petrosani s-a intrunit ieri un comitet de urgenta, din care fac parte ministrii Economiei, Administratiei si Internelor, precum si cel al Muncii, care vor stabili masurile ce trebuie adoptate in urmatoarea perioada.
Dupa tragedie
Lista: Au ramas o amintire pentru familii
Potrivit listei afisate la poarta unitatii miniere, in urma primei explozii, printre cei decedati se aflau inginerul sef de productie al exploatarii miniere, Iosif Brad, si seful sectorului 1, Doru Holinger. Ceilalti mineri morti sunt Vasile Stoian, Adrian Matan, ajutor de miner, Dan Mates, sondor, Silviu Mos, miner-sef, Cristian sipos, miner, Marcel Alexa, sondor la sectorul 6. Minerii salvatori care si-au pierdut viata in cea de-a doua explozie sunt Nicolae Puian, Daniel Fratila, Elekes Attila si Trandafir Visan.
Recompensa: bani contra vieti
Familiile ortacilor decedati in subteran vor fi despagubite de catre Compania Nationala a Huilei Petrosani, conform contractului colectiv de munca. "Fiecare va primi 25 de salarii medii la nivel de ramura. Nu pot sa va spun exact care este aceasta suma", a declarat Daniel Surulescu, directorul general al CNH Petrosani. In plus, Guvernul va face o evaluare pentru a se stabili valoarea ajutoarelor acordate familiilor indoliate si ranitilor de catre Executiv.
Poveste: a murit visand sa ajunga salvator minier
Cel mai tanar miner mort in explozie avea doar 27 de ani si visa sa ajunga salvator minier. Adrian Matan era din familie de mineri si, aproape in mod firesc, s-a indreptat spre aceeasi meserie. Nici nu se vedea facand altceva, intr-un oras preponderent minier. Inainte de a implini 20 de ani s-a angajat la Exploatarea Miniera Petrila, iar in momentul accidentului era ajutor miner la sectorul I. Isi dorea totusi mai mult de atat si, in paralel, urma cursurile Facultatii de Constructii din cadrul Universitatii Petrosani. "Chiar ii placea ceea ce facea.
Muncea cu pasiune, din acest motiv se ducea la lucru si sambata. Se baga unde era mai greu, impreuna cu salvatorii. si el vroia sa ajunga inginer si apoi salvator", povestea cumnata lui la capela Bobocul din Petrosani, unde a fost depus trupul neinsufletit al tanarului. Pentru el, sambata a fost ultimul sut. Nu a mai apucat sa-si imbratiseze nici macar viitoarea mireasa, fata cu care planuia sa se casatoreasca la primavara. A lasat in urma o imensa durere si o familie pentru care nimic nu va mai fi ca inainte. Colegii lui de la UP au anuntat ca astazi vor declansa o campanie de stragere de fonduri pentru toate victimele tragediei, dar, mai ales, pentru fostul student Adrian Matan, care peste doar cateva luni si-ar fi putut vedea visul cu ochii daca moartea nu l-ar fi rapit atat de tanar.
Decizie: conducerea EM Petrila, suspendata
Conducerea EM Petrila a fost suspendata pe durata cercetarilor, iar conducerea operationala va fi asigurata de Constantin Jujan, directorul adjunct al Companiei Nationale a Huilei Petrosani. "Este o formula mai potrivita acum, trebuie luate masuri operative, este nevoie de o persoana care sa nu fie implicata in activitatea de cercetare", a anuntat ieri la Petrosani ministrul Economiei, Varujan Vosganian.
Masuri: ajutoare pentru familiile victimelor
Ministrul Muncii, Mariana Campeanu, a anuntat ca minerii raniti in subteran, care se afla internati la Spitalul de Urgenta Petrosani, vor primi din partea CNH cate 5.000 de lei de persoana, in timp ce ranitii care au fost transportati la Bucuresti cate 10.000 de lei. De asemenea, CNH va acorda cate 63.000 de lei pentru familiile celor decedati si va suporta cheltuielile de inmormantare. De asemenea, CJ Hunedoara va aloca 5.000 de lei pentru fiecare miner internat la Petrosani si 10.000 de lei pentru cei transportati la clinicile din Bucuresti. si Guvernul va aloca suma de 5.000 de lei pentru fiecare dintre cei sase mineri aflati la SUP, respectiv 10.000 de lei celor de la Bucuresti si alte 10.000 de lei pentru fiecare dintre familiile celor morti in subteran. De asemenea, cei 13 copii ai victimelor exploziilor vor beneficia de burse de studii.
» Corpul de Control al Ministerului Economiei si Comertului va verifica in perioada urmatoare modul in care au fost cheltuiti banii alocati de la bugetul de stat de catre CNH. Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a declarat ca la CNH au fost alocati anul acesta nu mai putin de 338,9 milioane de lei drept subventii. "seful Corpului de Control al MEC, comisar Constantin Ciornei, se va deplasa la CNH si va verifica eficienta modului in care s-au cheltuit fondurile", a precizat ministrul Economiei.
Varujan Vosganian a explicat ca, in baza noilor reglementari legale, investitiile CNH se fac strict din fondurile proprii ale Companiei, fara alocatii bugetare la acest capitol. Pentru 2008, suma previzionata la acest capitol este de 26 de milioane de lei. Ministrul Administratiei si Internelor, Cristian David, a declarat la randul sau ca o echipa mixta formata din patru procurori, doi ofiteri de la IGPR si patru ofiteri din cadrul IJP Hunedoara au demarat o ancheta pentru a stabilii imprejurarile accidentului si daca sunt culpe penale: "Cercetarile au demarat de la primele ore, iar echipa este condusa de un procuror de la Alba Iulia. Actele premergatoare sunt deja in faza de finalizare, iar ancheta se urgenteaza".
Lant de scandaluri
De-a lungul timpului, CNH Petrosani a fost in centrul mai multor scandaluri legate de cheltuirea haotica a banilor de investitii. Afacerile controversate derulate cu banii minerilor au ajuns in cercetarea organelor abilitate, respectiv Curtea de Conturi, Politie sau Parchet, in special dupa cate un accident soldat cu victime. Dupa care afacerile s-au reluat nestingherite. In timp, au existat destule acuzatii privind incheierea contractelor pe considerente politice. Astfel, directorul general al CNH, Daniel Surulescu, este presedintele PNL Petrosani, la fel ca si unul dintre cei "abonati" de multe ori la banii Companiei, respectiv Alin Simota, patronul echipei Jiul Petrosani. Acest tandem a fost de multe ori in vizorul presei.
Afaceri cu polonezii
Unul dintre cele mai rasunatoare scandaluri a fost legat de derularea unor investitii privind achizitionarea si montarea unui complex mecanizat, in valoare de opt milioane de euro, la Exploatarea Miniera Lupeni. In urma unui control al Curtii de Conturi Hunedoara, au fost descoperite mai multe nereguli, dintre care doua ar fi putut fi de natura penala, respectiv declansarea procedurii de achizitie publica fara identificarea sursei de finantare si majorarea contractului initial cu 400.000 de euro pentru achizitionarea unor piese de schimb pentru perioada de postgarantie, fara organizarea unei licitatii. Dosarul a ajuns pe masa procurorilor anticoruptie, care si-au declinat ulterior competenta in favoarea Parchetului de pe langa Judecatoria Petrosani.
Anchetatorii sustin ca Surulescu s-a gandit ca ar fi potrivit sa aloce niste bani polonezilor de la firma Kopex pentru cumpararea unor piese ce ar fi putut fi de trebuinta. Alaturi de directorul general Daniel Surulescu, in acest dosar au mai fost cercetati directorul tehnic Mircea Ivan, directorul economic Verginica Popescu si directorul comercial Mihail Stoicescu. In cele din urma toti au fost scosi basma curata.
Prieteniile CNH-Simota
Patronul echipei Jiul Petrosani, Alin Simota, a facut afaceri profitabile cu Compania Huilei, in conturile firmelor sale Simar, Atomis sau Consmin intrand sute de milioane de lei. Fie ca a fost vorba despre lucrari de executie la diferite instalatii miniere ori de intretinere a acestora, Simota a stiut sa scoata bani buni inca din 2006. Numai in acest an, prin Consmin a prins contracte de peste 19.400 de lei, pentru ca inchiriaza utilaje si asigura intretinerea si revizia unor instalatii de ridicat. De asemenea, a avut contracte la fel de avantajoase si pentru intretinerea, inchirierea ori montarea unor utilaje. Afacerile lui Simota cu CNH au intrat si in atentia organelor de cercetare din cauza conditiilor in care s-au derulat.
Unul dintre cele mai controversate contracte este legat de prestarea, prin firma Atomis International SRL Petrosani, a serviciului de protectie prin relee si automatizari (PRAM) la nivelul Companiei Nationale a Huilei Petrosani. Un control efectuat de Directia Finantelor Publice Hunedoara a scos la iveala, in anul 2003, ca firma Atomis International SRL Petrosani ar fi obtinut peste 30 de miliarde de lei in plus de la CNH dintr-un contract de prestari servicii, diferentele fiind rezultatul dintre sumele pretinse si cele facturate prin devizele de reparatii intocmite de furnizor. "Prin orele de interventie rezultate din autorizatiile de lucru emise si orele de munca conventionala negociate, prestatorul nu poate justifica valoarea prestatiei pretinse prin devize de lucrari din cauza ca, la negocierea de tarife, nu a prezentat o fundamentare reala a acestora, bazata pe norme de munca", se arata in raportul DGFP, la care facem referire.
Anchete pe banda rulanta
CNH Petrosani a fost ani de zile o vaca buna de muls pentru o serie de afaceristi. Neregulile au iesit de obicei la iveala dupa cate o tragedie produsa in subteran. Prima data cand s-a tras semnalul de alarma in privinta miliardelor de lei cheltuite degeaba pentru asa-zisele investitii a fost in august 2001, dupa tragicul accident de munca de la Mina Vulcan, in care si-au pierdut viata 14 ortaci. A fost momentul in care a demarat vanatoarea "firmelor-capusa" care au devalizat compania prin vanzarea unor utilaje vechi, ruginite, la pret de utilaje noi, cu complicitatea evidenta a sefilor CNH. Au urmat arestari spectaculoase, dar pentru o scurta perioada de timp, invinuitii fiind eliberati unul cate unul. In 2002, un nou accident de munca a zguduit Mina Vulcan, atunci fiind ucisi intr-o explozie 11 ortaci. O noua ancheta demarata de oficialitatile centrale a ramas practic fara rezultat.
Dosarele "capuselor" au ajuns la Parchet, unde nu s-a putut da rezolutie de incepere a urmaririi penale din cauza ca CNH "consumase probele", adica utilajele sau piesele de schimb in cauza. O alta afacere spectaculoasa a fost legata de lemnul de mina. Prejudiciul a fost produs prin inregistrarea de mai multe ori a unui transport cu lemn de mina catre EM Lonea si nu numai, in timp ce minerii reclamau lipsa acestui material absolut necesar. In ciuda scandalului, CNH a continuat sa faca afaceri cu societatea respectiva.
Firma fostului prefect PSD s-a racordat la banii minerilor
Unele dintre cele mai rasunatoare scandaluri de presa au fost legate de relatiile contractuale dintre CNH si firma fostului prefect PSD de Hunedoara Aurelian Serafinceanu, evident cu banii de investitii. Organele de cercetare penala au avut in lucru un dosar legat de livrarea de piese uzate la Exploatarea Miniera Livezeni de catre doi dintre partenerii "strategici" ai Companiei Nationale a Huilei, adica SC "Gerom Invest" SA Petrosani, respectiv SC "Nicovala" SA Sighisoara. Faptele s-au petrecut in anul 2004 si au fost descoperite de Corpul de Control al CNH, care a inaintat ulterior dosarul catre Politia Petrosani. Conform datelor oficiale, o actiune de inventariere efectuata la Exploatarea Miniera Livezeni a scos la iveala faptul ca mai multe distribuitoare cu patru module, folosite in subteran la sustinerea mecanizata de tip SMA P2H, nu corespundeau cerintelor contractuale.
Acestea au fost livrate catre unitatea miniera atat de "Gerom Invest", cat si de "Nicovala" Sighisoara. La o inventariere amanuntita, s-a constatat ca nu mai putin de 148 de bucati de modul lipseau, iar prejudiciul a fost calculat la acea vreme la 370 de milioane de lei. Procurorii au stabilit ca vinovati erau doi angajati ai EM Livezeni, care au fost acuzati de neglijenta in serviciu. Tot Gerom Invest a fost implicata intr-un scandal legat de livrarea unor piese vechi, de aceasta data la EM Paroseni, in 2003. In baza unui contract ferm incheiat de CNH cu patronatul firmei, la Paroseni au fost aduse mai multe repere pentru hidraulica de forta de la complexurile mecanizate SMA, complexuri aflate deja in functiune. Reperele miniere au fost insa refuzate din cauza ca prezentau oxidari exterioare evidente.
Piesele au fost desfacute bucata cu bucata si testate pe standul propriu al CNH in prezenta membrilor Corpului de Control. In urma acestei proceduri, s-a descoperit ca, pe langa oxidarea evidenta, piesele mai fusesera folosite. De mentionat ca pe o parte subansamblurile fusesera curatate cu grija, fiind si stantat drept data de fabricatie anul 2003, ceea ce nu corespundea cu realitatea. "Acarul Paun" a fost un angajat al societatii care a livrat piesele.
Acestea sunt doar cateva exemple referitoare la modul in care "gaura neagra" a economiei romanesti, CNH Petrosani, a cheltuit o parte a banilor de investitii. In realitate, afacerile sunt mult mai multe, unele inca nedescoperite de presa, si de o gravitate majora.
Bilantul negru: i-a inghitit mina Petrila
Dupa 1980, mai multe accidente de munca, soldate cu morti si raniti, au zguduit mina Petrila. In 1982, 14 mineri au murit la mina Petrila, iar alti 15 au fost raniti, dupa ce praful de carbune s-a aprins.
In 26 iulie 1996, trei mineri si-au pierdut viata intr-un accident in timpul unei interventii la putul de aeraj al minei. Platforma pe care se aflau s-a rupt si minerii au cazut de la o inaltime de 43 m.
Pe 10 decembrie 1996, doi mineri au murit si alti doi au fost grav raniti in urma unei surpari care s-a produs la exploatarea miniera Petrila.
In 30 octombrie 1997, un inginer de la Petrila a murit lovit de un stalp metalic cazut de pe un transportor de carbune.
In 20 februarie 1998, un miner a murit, la Exploatarea Miniera Petrila Sud, surprins in subteran de o surpare la unul dintre preabataje.
In octombrie 1999, un angajat al aceleiasi exploatari a decedat dupa ce a cazut de la o inaltime de peste 30 de metri, in subteran.
In 18 aprilie 2003, un barbat de 34 de ani, angajat al Exploatarii Miniere Petrila, a murit dupa ce a cazut intr-un put aflat in subteranul minei. In timp ce incarca tuburi de aeraj in colivie, aceasta s-a pus, brusc, in miscare, iar barbatul a cazut in put.
In mai 2004, la Petrila au avut loc doua accidente, unul in care patru angajati ai Exploatarii Miniere au fost grav raniti in urma unei explozii care s-a produs in subetran, iar in alt accident doi angajati au fost grav raniti in urma exploziei unui transformator electric. In luna iunie a aceluiasi an, un miner de la Petrila a murit in urma unui accident de munca in subteran dupa ce a fost prins intre statia de intoarcere a unui transportator de carbune si un stalp de sustinere a acestuia.
In iulie 2005, doi mineri au murit in urma unui accident de munca produs la Petrila, corpurile lor fiind gasite sub mormane de carbune.
La sfarsitul lunii mai 2007, un miner de 45 de ani, angajat la EM Petrila, a suferit un accident grav de munca in urma caruia a fost diagnosticat cu "traumatism cerebral toracal cu transsectiune medulara, paraplegie flasca".
» Excursii pe bani publici
sefii CNH cheltuiesc cu darnicie sume im portante pentru excursii pe bani publici. Reprezentantii CNH Petrosani au vazut Mongolia, Sri Lanka, dar si Las Vegas-ul. In acest an sefii minerilor din Valea Jiului au cheltuit peste 36.000 de lei pentru a participa la diverse simpozioane, workshop – uri ori targuri internationale fara nici un rezultat concret. In luna martie, timp de 5 zile, directorul general adjunct al CNH, Constantin Jujan, si cel de securitate a muncii, Petre Dragoescu, s-au aflat la Lyon – Franta. Cea mai scumpa deplasare a fost insa, de departe, cea de la Las Vegas, care a avut loc in perioada 19 septembrie – 28 septembrie, efectuata de Daniel Surulescu, directorul general al CNH Petrosani, impreuna cu Mihail Stoicescu, director comercial. Nici celelalte persoane cu functii de raspundere din cadrul companiei nu au fost uitate si au ajuns pana in Sri Lanka si Mongolia, sa vada cum sta mineritul pe meleaguri straine.
» Sase dintre cei opt internati la Bucuresti, in stare grava
Opt persoane ranite au fost aduse la spitalele din Bucuresti. Cinci mineri raniti se afla internati la Spitalul de Arsi din Capitala, iar alti trei la Spitalul Clinic de Urgenta Floreasca. Ieri, la pranz, starea a trei dintre minerii aflati la Spitalul de Arsi era foarte grava. Ei au suferit arsuri de gradele II si III pe o suprafata de 80-85% din corp si respirau doar cu ajutorul aparatelor. Al patrulea prezinta arsuri pe 40-50% din corp. Cel de-al cincilea era mai bine, fiind constient. La Spitalul Clinic de Urgenta Floreasca au fost adusi alti trei mineri, doi dintre raniti se aflau ieri pe masa de operatie, medicii incercand sa le salveze viata. Victimele exploziei au arsuri deosebit de grave pe aproximativ 70% din suprafata corpului, suferind si arsuri interne, ceea ce presupune riscul aparitiei complicatiilor. Cel de-al treilea era
intr-o stare mai buna.
