David Lynch a devenit o industrie. A fost numit "Sultanul ciudateniilor", "Un Norman Rockwell psihopat", iar regizorul Mel Brooks ii spune "Jimmy Stewart de pe Marte". Este unul dintre cei mai creativi si fascinanti artisti ai timpului nostru. Este cunoscut in special pentru regizarea unor pelicule ciudate, dar captivante, precum "Catifeaua albastra" sau serialul de televiziune "Twin Peaks".
David Lynch a avut dintotdeauna o atractie pentru arta. S-a nascut la 20 ianuarie 1946 in statul Montana din Statele Unite. Copil taciturn si visator, a descoperit ca are o pasiune reala pentru pictura, in special pentru operele lui Andy Warhol, figura centrala a curentului pop-art si regizor avangardist. Astfel ca, dupa obtinerea bacalaureatului, s-a inscris la Boston Museum School. A ramas putina vreme aici (timp in care s-a si casatorit), preferand Academia de Arte din Philadelphia, unde a intalnit mai multi artisti, printre care Jackson Pollock sau Edward Hopper. Inspirat, in 1966 a realizat primele sale opere cinematografice, doua scurt-metraje – "sase persoane imbolnavindu-se" si "Alfabetul" – care i-au permis sa obtina o bursa de la Institutul american de filme.
Se lanseaza atunci in realizarea de pelicule enigmatice, ireale, ca "Eraserhead" (1977), primul sau lung-metraj, la care a lucrat intens timp de cinci ani. Filmul prezinta povestea unei mame care naste un copil absolut monstruos. "Filmele sunt un lucru incredibil, pentru ca le putem folosi ca un medium prin care sa spunem lucruri foarte greu de inteles; ii putem face pe oameni sa simta ca intr-adevar tremura si au emotii reale. Atat de magic poate fi!", a explicat David Lynch. Regizorul a incercat in "Eraserhead" sa redea in mod abstract experienta sa din Philadelphia, tulburarile pe care le-a simtit atunci in cartierul unde violenta domnea, dar si teama sa de a fi tata. Filmul a fost considerat initial imposibil de scos pe piata dar, datorita eforturilor facute de distribuitorul Ben Barenholtz, a devenit un clasic al cinematografiei. Lynch si-a continuat traseul cu pelicula "Omul elefant", in 1980. Povestea are la baza viata unui barbat din sec. XIX care starnea oroare printre oameni suferind de sindromul care a dat si numele filmului, o boala teribila care ii deforma oasele. Filmul a primit opt nominalizari la Oscar, a castigat trei premii BAFTA (Lynch a fost nominalizat la categoria "cel mai bun regizor") si a obtinut o ploaie de alte nominalizari si premii, printre care marele premiu in cadrul "Avoriaz", festivalul filmelor de groaza.
Combina egal comedia cu tragedia
Cineast de talent, David Lynch se foloseste la maxim de darul sau de a arata cu degetul exact spre ceea ce deranjeaza, creand in filmele sale o atmosfera stranie, rautacioasa, dar prea interesanta pentru a fi trecuta cu vederea. Lynch combina in proportii egale comedia cu tragedia, ironia cu sinceritatea obsesiva. Imaginile lui sunt proiectii directe ale inconstientului si sunt redate pe ecran in stare pura, neprelucrate. Exista in ele un potential de pericol si, vazand filmele sale, putem simti in acelasi timp repulsie si captivare. "Exista multe lucruri opuse care ne definesc personalitatea si imi place sa functioneze aceleasi contraste si in filmele mele. In vietile noastre ne ingrijoram in legatura cu temele amenintatoare, intunecate. Dar ele sunt ca niste note muzicale grave: ne pregatesc pentru corzile mai subtiri si mai frumoase", a vorbit maestrul despre arta sa. Independenta lui a fost mereu apreciata, in ciuda peliculei SF "Dune" din 1984, care a cunoscut un esec financiar enorm. Cariera sa ia din nou amploare doi ani mai tarziu cu "Catifeaua albastra", film negru prin excelenta, pentru care este recompensat cu un Oscar in 1986 si "Suflet salbatic", pentru care a obtinut Palme d’Or la Festivalul de la Cannes in 1990. David Lynch isi creeaza propriul stil, opresiv si suprarealist: "Imi place intunericul, confuzia si absurdul, dar imi place sa stiu ca poate fi undeva o portita de scapare, pe unde sa ajungi intr-o zona sigura, unde sa duci o viata fericita."
"Detest filmele cu o singura tema"
David Lynch se afla si la originea serialului de televiziune "Twin Peaks", care a facut inconjurul lumii timp de doua sezoane la inceputul anilor ’90 si care a adus ciudateniile incendiare in prime-time-ul televiziunilor. Dupa spusele regizorului, Twin Peaks are ceva dintr-un vis cald si tandru: este o lume aparte, cu propriile sale reguli, propria sa atmosfera si felul ei de a fi. Regizorul s-a folosit bucuros de oportunitatea de a amesteca intr-o singura lume personaje si actori pentru o perioada indelungata, creand o poveste continua, care i-a adus trei Globuri de Aur si 14 nominalizari la Emmy. Dupa obtinerea trofeelor, Lynch a declarat: "Este timpul ca americanii sa se vada pe sine. Ni s-a spus in tot acest timp ca nu suntem prea tari in privinta suprarealismului; dar noi stim ca suntem, ca sapam in abstractii la fel de mult ca si europenii si ca le intelegem la fel de bine. Avem propria marca!"
In 1997, thrillerul psihologic "Autostrada pierduta", in care un barbat isi schimba in mod misterios identitatea si in care Patricia Arquette incarneaza doua personaje, a lasat o mare parte a audientei confuza. Schimba usor registrul in 1999 cu "Povestea lui David Straight". Lynch a fost laudat pentru schimbarea de ton, iar filmul a primit European Film Award in 1999. Regizorul s-a intors din nou la pasiunea pentru mistere cu "Mulholland Drive", pentru care a primit premiul pentru cel mai bun regizor la Cannes si premiul Oscar in 2001. "Nu incerc sa ghicesc ce vrea critica de la mine", spune Lynch. "Lumea se schimba, si noi odata cu ea. Nu incerc sa fac ceva nou sau ciudat sau à la David Lynch. Dar imi place cinematografia. Imi plac 47 de genuri intr-un film. Detest filmele cu o singura problema. Ma uit intotdeauna dupa un anumit tip de poveste, care permite anumitor lucruri sa se intample. Este un gen de cinema care pare diferit, dar este doar un alt mod de a spune o poveste. Nu as face niciodata un film dragut, normal, obisnuit."
Era greu ca un personaj ca David Lynch sa fie creativ numai ca regizor. Lucreaza si ca scenarist ori producator, dar este si pictor, fotograf, sculptor, face design de mobila, compune muzica si scrie versuri. Operele sale plastice au fost expuse in galerii din New York, Paris si Tokyo.
