» Dobrogenii sunt foarte multumiti de comerciantii din Bulgaria: sunt seriosi, livreaza marfa repede si nu fura la cantar.
» Bulgarii au castigat pana si licitatia organizata de Primaria orasului Negru Voda pentru incalzirea pe timp de iarna a gradinitelor, scolilor si dispensarului.
» Furnizorii de lemne straini au invatat limba romana pentru a face afaceri pe teritoriul nostru. Moneda in care se plateste combustibilul este leul romanesc.
Iarna parca e mai blanda cand bagi in foc lemne bulgaresti. Gata taiate, uscate, aduse in fata portii, descarcate de muncitorii care au insotit camionul, cantarite, sa nu spuna clientul ca e tras in piept. Pretul e la fel ca in Romania. Asta inseamna ca platesti in momentul de fata 2,5 milioane lei pentru o tona de lemne. Dar oamenii din satele si orasele dobrogene ne-au spus ca nu la pret e deosebirea dintre lemnele romanesti si cele bulgaresti, ci la calitate. Asta inseamna ca bulgarii aduc buturugi uscate, pe cand butucii romanesti sunt verzi, atarna mai mult la cantar, iar cand se usuca vezi ca nu mai ai in magazie tona cumparata, ci mai putin de atat. Bulgarii vin imediat la client, la o zi sau doua dupa ce s-a facut comanda.
Nu trebuie decat sa dai telefon la un depozit de lemne din Bulgaria si sa spui ca vrei sa cumperi o anumita cantitate de lemne. La celalalt capat al firului raspunde cineva care vorbeste romaneste. Au invatat bulgarii limba lui Eminescu, daca vor sa aiba dever bun in Romania. Treaba asta a luat amploare dupa ce Romania si Bulgaria au intrat in Uniunea Europeana. Asa se face ca din ianuarie 2007 incoace nu numai oamenii au liber la trecerea granitei intre cele doua tari. Chiar si lemnele de foc "sar" mult mai usor peste granita. Lemne cu "buletin" bulgaresc pentru sobele romanesti.
"Polul frigului" din Dobrogea
Am ajuns zilele trecute in sudul Dobrogei traversand Dunarea cu bacul pe la Calarasi, apoi am luat-o incet pe soselele pustii care marginesc granita cu Bulgaria, strabatand sate care nici nu exista pe harta rutiera din buzunarul nostru. Batrani singuratici stau pe la porti, insotind parca trecerea molcoma a timpului. Casele mici sunt "aparate" de garduri din piatra, in timp ce dealurile line, asemenea unor valuri, ne dezvaluie pe fiecare coama un alt colt de lume in care trebuie sa intram pentru a ne continua drumul. Galbenul domina partea asta de tara, de la pamantul "transpirat" din cauza arsitei pana la catunele zidite din aceeasi clisa "incandescenta".
Dar, chiar daca acum simtim cum ne fierbe inca asfaltul sub picioare, lumea de aici stie ca iarna nu e departe, asa ca in multe curti am zarit mormane de lemne "de la bulgari", dupa cum ni se spune de fiecare data cand oprim sa mai aruncam cateva intrebari. Nu zabovim prea mult, pentru ca ne-am propus sa ajungem la "polul frigului" din Dobrogea, in orasul Negru Voda.
Liste de asteptare
Si aici e aceeasi "fierbere" de cateva saptamani incoace. Se fac liste pe la diverse magazine din urbe, apoi mesajele se trimit mai departe in Bulgaria, ca sa vina tirurile incarcate cu lemne pe la mai multi clienti in acelasi timp. Lumea ne-a vorbit si de un anumit loc – "La monument", cum i se spune, desi nu e decat un rond intr-o intersectie, nu departe de centrul localitatii – unde bulgarii vin cu lemne, de cateva ori pe saptamana, ca la piata, asteptand potentialii cumparatori.
Cum apare marfa, cum e luata imediat, asa ca atunci cand am ajuns noi aici, intr-o vineri dupa-amiaza, nu mai erau nici macar cateva amarate de vreascuri. "Veniti saptamana viitoare!", primim indemnul prietenesc al unui trecator care credea ca suntem "de-ai casei". Cat priveste moneda de schimb pentru lemne, romanii si bulgarii se inteleg de minune. Cumperi lemne bulgaresti, dar platesti cu lei romanesti. Nimic mai simplu pentru cei 5.500 de locuitori ai oraselului.
Lemne bulgaresti si pentru autoritatile locale
Ca sa aflam mai multe amanunte despre acest fenomen, am batut la usa primariei. L-am gasit chiar pe primarul Ion Nicolin, care are si el cateva numere de telefon din Bulgaria, de la niste depozite de profil din orasul Toshevo, care e "la o aruncatura de bat" de granita cu Romania. Edilul cunoaste bine situatia, cu atat mai mult cu cat institutia pe care o conduce a cumparat in toamna trecuta lemne de foc tot de la vecinii nostri, pentru incalzirea din toate locatiile publice din oras (cinci scoli, patru gradinite, un dispensar medical), precum si pentru acordarea ajutoarelor de urgenta destinate nevoiasilor. Necesarul de lemne al autoritatilor locale e de vreo 200 de tone. S-a facut licitatie, conform procedurilor legale, au fost trimise scrisori de intentie la furnizorii romani de combustibil pentru sobe, dar si la cei bulgari, apoi a fost aleasa oferta cea mai avantajoasa. "Bulgarii sunt mai seriosi.
Aduc lemne uscate, spun ca livreaza o tona si chiar o tona este pe cantar, lemnele sunt gata taiate, tariful pentru transport intra in pretul marfii. Am fost foarte multumiti. E posibil ca si in acest an sa achizitionam lemne tot de la bulgari", zice oficialul. Asa se si explica faptul ca, la ora asta, o intreaga comunitate, cum e cea din acest oras, a ajuns sa cumpere lemne de la vecinii bulgari. Primarul ne invita apoi in curtea din spatele institutiei sale, sa ne arate "muntele" ramas din iarna trecuta. E marfa care n-a mai ajuns in sobele publice tocmai datorita "cantitatilor corecte si indestulatoare" furnizate de bulgari cu un an in urma. Pe drum, ni se confirma ca orasul Negru Voda e cunoscut in zona drept "polul frigului" din Dobrogea. "La noi sunt inregistrate mereu cateva grade mai putin decat in alte parti", ne marturiseste interlocutorul nostru, drept pentru care localnicii au nevoie de cantitati mari de lemne pentru fiecare gospodarie.
Cinci tone de lemne de familie
Tot asa ne spun si doua femei pe care avem norocul sa le intalnim apoi prin pustietatea stradutelor inguste si intortocheate ale orasului. La doua sobe dintr-o casa, ai nevoie de 5 tone de lemne intr-o iarna, zice Vasii Fanici, in timp ce vecina sa, Amide Cogeacai, nu uita de aprovizionarea cu alimente, care se face tot in Bulgaria. "La pravaliile lor te duci cu 100 de euro si faci provizii pentru o luna", auzim noi. E adevarat ca bulgarii au urcat si ei preturile in ultima vreme, dar "tot e mai ieftin la ei". Am incercat sa vorbim si cu altii despre comertul cu lemne, dar am avut surpriza sa intalnim oameni care se temeau ca nu cumva sa faca vreo ilegalitate cumparand "lemne straine", asa ca ne-au inchis repede poarta in nas.
"Explozia spriturilor"
Nu mai e o noutate la Negru Voda sa auzi baietii cum le invita pe fete la terasa, la sfarsit de saptamana, dar nu in Romania, ci tot in Bulgaria, la Toshevo, Kardam sau Dobrich. Nu sunt mai mult de 50 de kilometri pana in localitatile respective, unde limba romana e uneori dominanta in magazine si restaurante. "Nu prea ai unde sa te distrezi aici, la noi, asa ca sambata si duminica o buna parte din orasul nostru se muta la terasele bulgaresti", aflam de la alt anonim dornic sa ne descrie "pulsul" local. Un pranz indestulator la un restaurant fara fite de peste granita nu costa mai mult de 20 de lei de persoana – ni se descrie oferta culinara a vecinilor. Poti sa platesti chiar si in moneda romaneasca. "Explozia spriturilor", sare un batran cu critica la adresa relatiilor actuale dintre romani si bulgari, dar vocea sa e acoperita repede de altii, care sunt multumiti ca "dincolo" gasesc pana si cereale mai ieftine decat in Romania. Ca sa nu mai vorbim de "conducta cu lemne", cum e descrisa prin locurile acestea noua afacere dintre romani si bulgari.
Bulgarii sunt mai seriosi. Aduc lemne uscate, spun ca livreaza o tona si chiar o tona este pe cantar, lemnele sunt gata taiate, tariful pentru transport intra in pretul marfii. Am fost foarte multumiti. E posibil ca si in acest an sa achizitionam lemne tot de la bulgari." Ion Nicolin, primar Negru Voda
