– Priveste pamantul de la 2000 de metri altitudine. O sa vezi doar frumusete. Nimic altceva.
In vazul tuturor dar ascuns de ochii lumii. Cam asa e Retezatul. Muntele de o frumusete extraordinara. Il vezi in zare de-a lungul drumului national 1 inca de la Sebes. E acolo, departe, si la Orastie si inca il vezi mult dupa ce ai trecut de Deva. O umbra profilata pe cerul poluat de orasele industrializate hunedorene. Doar pentru cine il cunoaste. Pentru cine l-a mai vazut si stie sa gaseasca la linia orizontului coama retezata a varfului ce da numele masivului de la poalele Hategului.
Legenda spune ca demult, in vremuri in care oamenii se luptau cu monstrii, traiau trei surori. Una mai puternica decat cealalta. Cea mare pe varful Retezat, cea mijlocie pe dealul Uroiului si cea mai mica pe dealul cetatii Devei. Pana cand cele doua surori mai mari s-au luat la cearta. Cea mare a pus mana pa buzdugan si l-a aruncat spre Uroi, distrugand jumatate din coama dealului. si mai suparata, sora mijlocie a aruncat securea spre varful pe care locuia sora ei si l-a retezat. Intr-o sectiune perfecta ce astazi se vede din toata valea Muresului.
Randuiala locului
In Retezat ajungi usor daca stii randuiala locului. Cu trenul pana in Ohaba de sub Piatra sau in Subcetate si de acolo cu microbuzul pana la Carnic. Conteaza insa la ce ora ajungi. Sa nu cumva sa patesti ca grupul de maramureseni intalniti de mine care au dormit o noapte in cort langa liniile de cale ferata pentru ca au ajuns de abia seara tarziu cu trenul. In jumatate de ora ai ajuns deja la baza muntelui. De aici incepe greul. Retezatul nu e un munte pentru oricine. Gandeste-te bine la orele petrecute in masina sau pe scaun la birou si la meciurile de fotbal pe care le-ai tot amanat. Fara un minim de conditie fizica o sa iti rogi moartea. De la Carnic, variantele de cazare sunt suficiente. La Pietrele gasesti tot ce iti trebuie.
De la curent pana la spalator si toaleta. Chiar si o locanta de munte unde poti intotdeauna sa sorbi o ciorba calda si sa mananci o omleta sau sa bei un ceai cu rom sa te intremezi pentru drumul ce urmeaza. Cabanutele sunt decente pentru 1300 de metri altitudine. Inca esti in civilizatie. La fel si la Gentiana, doar ca acolo locul e mai salbatic. O singura cabana, bine ascunsa intre brazi, pe valea care duce la lacul Bucura. Un loc prea frumos ca sa fie adevarat.
Daca ai curaj, de la Carnic poti sa mergi direct la Bucura. Dar drumul e lung, si fiecare tingire agatata de rucsac te trage inapoi. Apropo, nu cara degeaba oale, tacamuri si ceaune. In Retezat nu se face foc. O sa le aduci acasa la fel de curate ca la plecare. De la Carnic pana Pietrele faci trei ore incarcat. Aproape patru pana la Gentiana si opt cu siguranta pana la Bucura. Socoteste-ti bine traseul, sa nu ramai in padure in toiul noptii. Nu e prea placut.
Pe varful muntelui
Cu chiu, cu vai ai ajuns. Dupa ce ai indoit macar trei cuie in pamantul pietros ai pus si cortul. Prima conserva are un gust extraordinar. E cea mai buna mancare incercata vreodata. si la caderea serii o sa iti dai seama ca de mult nu ai dormit atat de bine. E liniste. si aer curat. Dimineata faci ochi intr-o racoare pe care n-ai simtit-o de luni bune. In stanga ta rasare soarele. In dreapta apune luna si tu le vezi deodata. Cu curaj strangi palmele caus si astepti sa curga gheata raului pe fata. Te inviorezi cu un ceai cald, arunci merinde intr-un rucsac si pornesti la drum.
In prima zi, un traseu usor, sa te reobisnuiesti cu muntele. De la Pietrele, dupa triunghiul rosu, cauti drumul spre lacul Galesu. Te afunzi in padure tot mai mult pana razele soarelui se pierd intre frunze. Aceiasi racoare inconfundabila. Drumul urca printre copaci si coboara pe malul raului intesat de cascade. Treci o vale, apoi a doua si ajungi la ultima ascensiune inainte de Taul dintre Brazi. Lacul cu apa de doua palme inconjurat pe toate partile de braduleti aranjati ca niste soldati ce pazesc o reduta.
Acolo e primul popas inainte sa lasi padurea in urma si sa iei la pas drumul strajuit de jnepenis care te scoate in sfarsit la Galesu. Unii au ghinion. La Galesu, la 1900 de metri, ceata vine repede. Degeaba incerci sa maresti pasul si sa i-o iei inainte. Ceata este stapana Retezatului.
Expertii
A doua zi, deja te simti expert. Pregatit pentru adevaratul Retezat. Drumul prin padure e banalitate. Cauti cu privirea stancile si te imaginezi agatat de un colt solid intr-o ascensiune care trece de limita celor 2000 de metri. De la Pietrele pornim spre saua Retezatului, prin superba Vale a Stanisoarei. Deja nu mai e de joaca. Drumul e lung si abrupt iar ceasul nu tine cu tine. Grabesti pasul la iesirea din padure si, dintr-o suflare ajungi, la lacul Stanisoara. In dreapta, saua Retezatului isi rade in nas. stie ca vor fi cei mai lungi 300 de metri din viata noastra.
Ascensiunea aproape verticala se incheie dupa 45 de minute in care transpiratia te acopera ca roua. Gafaind, ajungi pe platoul unde incepe Rezervatia. Unde se deschide adevarata frumusete a Retezatului. In fata, lacul Gemenele si Taul Negru. In dreapta varful Retezat care pare sa te imbie la un nou urcus. Cum vezi lumea de la 2400 de metri inaltime? O iei agale pe poteca ce duce spre Poarta Bucurii, pe marginea Rezervatiei Naturale. Toata lumea rade cand aude ca lacul de sub noi se numeste stirbu. Rasul ingheata repede cand pe stanca din fata ta scrie "Pericol" si vantul iti da senzatia ca iti fura picioarele.
Dar treci si peste hop. Cobori la Taul Portii si in cinci minute esti la Bucura, cel mai intins lac glaciar din muntii Retezat, o adevarata minune a naturii. si privesti in sus. O asemenea frumusete nu are cum sa fi aparut din neant. Exista cineva, acolo sus, cu un penel manuit perfect. Un desen ce nu are rival printre toti pictorii lumii. E pur si simplu o alta lume.
