Negresit, bunatatea trebuie sa fie una din calitatile cu care sa ne impodobim fiinta. Din pacate, intalnim multi semeni coborati din regnum hominis in fauna umana si care se poarta asemenea unor specii de animale (tigri, ursi, lupi, caini etc) si atunci trebuie sa stim a fi si noi rai, altfel bunatatea devine nu numai o calitate paguboasa pentru noi, dar si pentru societate. Nu va mirati, am gasit multe cugetari ale inteleptilor care in anumite cazuri ne recomanda sa fim rai. De pilda: "E chiar bine sa fii bland ca un miel, dar cand in jurul tau sunt lupi, e bine sa fii leu (spune N Kazantzakis (scriitor grec, 1885-1957). Bunatatea e socotita de cei cu rautati dospite in ei ca o slabiciune, de care se folosesc. In acest sens sa tinem seama de cuvintele lui Arghezi: "Fii bun, dar fereste-te sa nu creada lumea ca esti numai bun". Cele mai aspre cuvinte despre bunatatea lipsita de discernamant le-am gasit la scriitorul si moralistul francez La Rochefoucauld (1613-1680): "Nimeni nu merita sa fie laudat pentru bunatatea lui daca nu e in stare a fi si rau. Orice altfel de bunatate de cele mai multe ori e lene sau o neputinta a vointei.
E bine sa stim sa fim si rai, altfel ni se va potrivi atat de bine aceasta vorba din popor: "Cutare e bleg de bun ce e!"