La vremea elaborarii legii votului uninominal, li s-a promis cetatenilor ca numarul parlamentarilor va scadea. Detalii tehnice de ultima ora releva insa nu numai faptul ca parlamentarii nu vor fi mai putini, ci chiar mai multi, ei putandu-se inmulti in functie de "proportionalitatea reprezentarii".
Desi legea votului uninominal precizeaza ca si in perspectiva noului sistem de vot se mentin 43 de circumscriptii electorale, 41 de judete, municipiul Bucuresti si o circumscriptie pentru romanii din strainatate, circumscriptiile raman plurinominale. Fiecare circumscriptie va trimite in Parlament – ne spune legea – cel putin doi senatori si cel putin patru deputati. Aceasta plurinominalitate a circumscriptiilor s-a schimbat din punct de vedere tehnic, astfel ca, daca pana acum votam numai pe lista, plurinominalitatea este descompusa in colegii uninominale. Decuparea acestor colegii astfel cum se produce ea la Comisia de cod electoral, presa vorbind despre un dictat PSD-PNL, scoate la iveala diversele interese pe care partidele le au intr-un judet sau altul, incercand sa imparta grupurile de votanti intr-un mod cat mai favorabil politicienilor. Numarul colegiilor care se traseaza va depinde de numarul de locuitori.
Norma de reprezentare este aceeasi. Numarul de locuitori care sunt reprezentati de un deputat este de 70.000, numarul de locuitori care sunt reprezentati de un senator – 150.000, plus/minus 30%. Marja a ramas in aceasta limita pentru ca parlamentarilor li s-a parut greu sa realizeze un colegiu pentru fix 70.000, lasand deci posibilitatea abaterii de 30%.
Exista insa posibilitatea cresterii numarului de parlamentari, nicidecum al scaderii lor, asa dupa cum s-a promis la elaborarea legii. Cristian Parvulescu, de la Pro Democratia, cel de-al carui nume se leaga elaborarea acestei variante de vot uninominal, confirma aceasta posibilitate: "Asta inseamna ca vom avea cel putin acelasi numar de parlamentari ca in prezent, dar exista un serios risc ca numarul lor sa creasca, dintr-un motiv ce tine exclusiv de partidele politice, care, neavand nici un fel de finete teoretica, au preferat sa accepte ca acel candidat care obtine 50% plus un vot sa fie declarat invingator, oricare ar fi situatia partidului sau. Aceasta ar putea duce la cresterea numarului de parlamentari, pentru ca proportionalitatea in reprezentarea partidelor in Parlament, in fiecare din Camerele Parlamentului, va fi mentinuta. Se discuta mult acum despre colegiile uninominale, dar partidele politice vor fi reprezentate in Parlament in functie de cate voturi vor primi". Altfel spus: "Avem 469 de parlamentari si s-ar putea sa fie chiar mai multi. Exista riscul asta. Nu mai avem un numar fix de parlamentari. Pentru a mentine proportionalitatea reprezentarii, numarul parlamentarilor ar putea creste. Este o chestiune asumata pentru a mentine proportionalitatea reprezentarii", explica Cristian Parvulescu.
Valentin Iliescu, reprezentantul PD-L in Comisia de cod electoral, a recunoscut si el ca este foarte posibil sa creasca numarul parlamentarilor in urma votului uninominal. "Se va ajunge la un numar mai mare de alesi, mai ales in conditiile in care, in unele colegii, unii candidati vor obtine 50 de procente plus unu in prima etapa. Astfel ca in etapa a doua, pentru a se echilibra situatia in acel colegiu, va mai obtine un mandat un alt candidat la Parlament. Asa va creste numarul alesilor", ne-a spus Iliescu. De asemenea, acest punct de vedere a fost impartasit si de deputatul PSD Anghel Stanciu, membru in Comisia de cod electoral. "Cei care castiga 50% plus unu peste numarul de mandate sau peste numarul de voturi alocate unui partid obtin un bonus. Colegiul respectiv nu acorda decat un mandat de parlamentar. Dar daca un candidat obtine peste 50 de procente, el poate aduce un nou mandat. Se poate ajunge la cresterea numarului de parlamentari", recunoaste Stanciu.
