În 2016, 349.000 de români erau în aceeaşi situaţie, număr în urcare faţă de 2015, când 361.000 de români erau în această situaţie.
Statisticile arată că ponderea persoanelor considerate subocupate în totalul populaţiei active a fost anul trecut de 2,3%, cu 0,1 puncte procentuale mai mică decât în anul precedent.
Mai precis, 207.000 de persoane care lucrau cu program parţial anul trecut doreau şi erau disponibile să lucreze mai multe ore decât în prezent, fiind considerate persoane subocupate.
“Această categorie de persoane a reprezentat 2,3% din populaţia activă, 2,4% din populaţia ocupată şi 30,3% din numărul total al persoanelor care lucrau cu program de lucru parţial. Faţă de anul precedent, numărul persoanelor subocupate a scăzut cu 5.000”, precizează INS.
De asemenea, în 2017, în România existau 5,91 milioane de persoane inactive cu vârsta cuprinsă între 15 şi 74 ani, din care 281.000 erau considerate din categoria forţă de muncă potenţială adiţională.
Dintre acestea, 277.000 erau disponibile să înceapă lucrul, dar nu căutau un loc de muncă. În anul 2017, raportul procentual dintre această categorie de persoane şi populaţia activă a fost de 3%, arată datele oficiale.
“Doar un număr nesemnificativ de persoane, care făceau parte din forţa de muncă potenţială adiţională, deşi căutau un loc de muncă, nu erau disponibile să înceapă lucrul”, se precizează în comunicatul INS.
Statistici anterioare publicate de către INS arată că rata de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani din România, un indicator al gradului în care populaţia este activă din punct de vedere economic, a crescut anul trecut la 68,8%, de la 66,3% în anul precedent, dar rămâne sub ţinta fixată pentru 2020, care prevede o rată de ocupare de minimum 70%.
