Geanta indoneziencei, în vârstă de 21 de ani, a fost pusă în scanerul de securitate și își amintește că a fost de acord să fie percheziționată.
Când ofițerii i-au tăiat căptușeala rucsacului și i-au dislocat cristalele albe ascunse înăuntru, Yuni a spus că și-a dat seama că ar fi fost păcălită.
Yuni nu e numele ei adevărat. CNN folosește un alias pentru că fostul traficant de droguri acuzat, acum în vârstă de 23 de ani, vrea să-și înceapă o nouă viață.
În 2018, cu câteva ore înainte de zborul respectiv, noul ei șef i-a dat o geantă încuiată în capitala cambodgiană Phnom Penh. Ea spune că nigerianul de vârstă mijlocie, pe care îl cunoștea doar ca Peter, a susținut că sunt „doar haine” și a promis să-i plătească 1.000 de dolari dacă o duce în Hong Kong.
Dar nu l-a mai văzut niciodată pe Peter. Cristalele s-au dovedit a fi 2 kg de metamfetamină, în valoare de 140.000 de dolari când i-a fost confiscată geanta.
În acel moment, Yuni a devenit una dintre zecile de mii de femei prinse în războaiele punitive ale drogurilor din Asia. Ea a fost arestată în Hong Kong sub suspiciunea de trafic de droguri, o crimă care duce până la închisoarea pe viață în oraș și execuție în alte părți ale regiunii.
O consecință trecută cu vederea a războaielor de droguri din Asia este impactul supradimensionat pe care l-au avut asupra femeilor.
Astăzi, închisorile din Asia de Est și de Sud-Est dețin cele mai mari proporții din lume de femei prizoniere. În multe națiuni, majoritatea sunt încarcerate pentru infracțiuni de droguri: 82% din femeile din închisorile thailandeze sunt închise pentru acest lucru și în Filipine cifra este de 53%.
Criminologii sunt de acord pe scară largă că această creștere nu se datorează creșterii activității criminale a femeilor, ci pedepsei mai dure pentru infracțiunile legate de drogurile de nivel scăzut.
Femeile tind să fie implicate pe scara cea mai de jos a comerțului, în care cele mai multe arestări au loc.
Nu există date care să arate exact câte femei lucrează ca așa-numitele cărăușe de droguri. Dar Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului și-a exprimat îngrijorarea cu privire la „supra-încarcerarea” femeilor curier și cercetarea în creștere dezvăluie legăturile critice dintre gen, criminalitate și justiție.
Yuni a fost entuziasmată atunci când un prieten ia spus despre un “job de călătorii.” Am vrut “să descopăr lumea,”, spune ea într-un apel video WhatsApp din orașul indonezian Medan.
Absolventa de liceu visa să meargă la universitate pentru a studia economia, dar a ajuns să fie chelneriță pentru a-și sprijini familia. Mama ei era bolnavă, iar lucrările de construcție ad-hoc ale tatălui ei nu le acopereau facturile.
Yuni spune că recrutorul, o femeie indoneziană mai în vârstă, a dus-o pe o insulă din apropiere pentru un interviu. Acolo, i s-a spus că slujba ei va începe în Cambodgia și că șeful ei local va fi un bărbat pe nume Peter.
„Nu am fost suspicioasă. Poate că nu am fost destul de curajoasă în a pune întrebări „Yuni,
Indonezianca arestată pentru trafic de droguri
Recunoaște că a fost o prostie să nu se uite în geanta pe care Peter i-a dat-o în Phnom Penh ca să zboare spre Hong Kong. Dar ea spune că absența amprentelor ei în interior a ajutat-o să susțină afirmația ei de la proces că nu știa ce transportă.
Drogurile din geanta ei au venit probabil din Triunghiul de Aur, numele dat ținuturilor de graniță care traversează Myanmar, Thailanda și Laos – unul dintre cele mai aglomerate centre de trafic din lume.
În ultimii ani, câmpurile lor de mac de opiu au făcut loc laboratoarelor junglei, deoarece cererea de droguri sintetice depășește cererea de heroină. Astăzi, Asia de Sud-Est este epicentrul comerțului global cu metamfetamină, care valorează până la 61 de miliarde de dolari pe an numai în Asia Pacific.
Când nu este paralizat de pandemia de coronavirus, Hong Kong este un important centru de tranzit aerian cu controale de securitate bune. Orașul a dat pedepse aspre pentru contrabandă cu droguri, potrivit unui raport din martie al firmei de avocatură Linklaters for Penal Reform International.
Pedepsele cu închisoarea de la 14 la 20 de ani au fost frecvente pentru traficantele de droguri de sex feminin investigate în oraș, unele dintre cele mai dure sentințe din 18 jurisdicții studiate în raport.
„Nu pare să existe nici o recunoaștere a motivelor pentru care femeile se implică ” în droguri, a declarat raportul, cu „implicare de nivel inferior ” rareori considerat un factor atenuant.
Yuni habar n-avea despre peisajul juridic auster în care intrase. Ea spune că apeluri pierdute de la Peter au rămas pe telefonul ei mobil când ea le spunea oficialilor vamali povestea ei.
