El a precizat că nu a discutat cu preşedintele Iohannis pe această temă, dar documentul a fost trimis Administraţiei Prezidenţiale, după cererea şefului statului de demisie a premierului, scrie Agerpres.
“Memorandumul a fost trimis spre informare. Consultarea, etapa în care ne aflăm, reprezintă pentru noi principala prioritate la ora actuală. Nu era o chestiune procedurală (n.r. – trimiterea memorandumului către preşedintele Iohannis), dar am considerat util să fie informată şi Administraţia Prezidenţială despre ceea ce conţine memorandumul. (…) Nu-mi aduc aminte ca cineva să-mi fi cerut să fac un lucru sau altul, dar cred că e normal să avem, pe teme de politică externă, o colaborare foarte deschisă între instituţiile statului – Parlament, preşedinte, premier, MAE”, a afirmat Meleşcanu miercuri la Senat după o întâlnire cu preşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu.
Meleşcanu a subliniat că doreşte ca analiza să se facă împreună cu Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, cu SRI, SIE, toţi care pot să contribuie la această analiză şi inclusiv cu instituţia prezidenţială.
Întrebat dacă prin mutarea ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim ar încălca vreo prevedere internaţională, Meleşcanu a răspuns: “Aceasta este o analiză pe care trebuie să o facem, nu e vorba de tratate, e vorba de rezoluţiile Consiliului de Securitate”.
“O să fie probabil consultări şi la nivelul UE pe această temă, s-ar putea chiar în cursul zilei de mâine, în formula cu reprezentaţii permanenţi – ambasadorii de la Bruxelles (…) Este evident că la ora actuală negocierile pentru soluţionarea crizei din Orientul Apropiat sunt blocate total. Ceea ce se întâmplă în această perioadă este o anumită preocupare şi a Israelului, pe de o parte, şi a Palestinei, de a-şi întări poziţiile de negociere în vederea unei discuţii. Eu cred că probabil în cursul acestei săptămâni sau la începutul săptămânii viitoare preşedintele Trump va veni cu un plan de pace şi trebuie să vedem în ce măsură putem contribui şi noi la găsirea unei soluţii. Este una dintre cele mai vechi crize şi este, din păcate, într-o zonă care e deja confruntată cu foarte multe conflicte”, a mai spus Meleşcanu.
Referindu-se la oportunitatea ca România să facă acest pas, Meleşcanu a spus că “trebuie să fie rezultatul unei analize, a modului în care România se poate implica în găsirea unor soluţii care să ţină seamă de interesele ţării noastre”.
