Documente legate de pericolul “fenomenului migraționist” se află la dispoziția Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, fiind fie elaborate de specialiștii acestui minister, fie transmise acestuia de alte instituții ale statului.
Documentele privind efectele destabilizatoare ale emigrației au în acest moment caracter clasificat (strict secret sau secret), dar se are în vedere, la un moment dat, declasificarea lor. Această situație este sugerată de o recentă hotărâre de guvern, aprobată de premierul Viorica Dăncilă, referitoare la “categoriile de informații clasificate secrete de stat, elaborate sau deținute de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni”.
Hotărârea este contrasemnată de ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Natalia Intotero.
Potrivit Hotărârii de Guvern 291/2018, unele categorii de documente clasificate ale Ministerului pentru Românii de Pretutindeni se vor declasifica după un anume interval de timp, în funcție de specificul lor. Concret, pentru „studii și analize privind fenomenul migraționist și posibilele efecte destabilizatoare ale acestuia” se indică un termen de declasificare de 50 de ani în cazul în care documentele au caracter strict secret, respectiv un termen de declasificare de 30 de ani dacă au caracter secret.
De asemenea, există și documente cu caracter strict secret care prezintă „aspecte ale poziției României în problematica românilor de pretutindeni”, pentru care se impune, de asemenea, un termen de declasificare de 50 de ani.
Migranți economici
Hotărârea de guvern, fiind deja publicată în Monitorul Oficial, nu are caracter secret, dar ea nu oferă detalii suplimentare despre documentele clasificate ale Ministerului pentru Românii de Pretutindeni. Se poate presupune, ținânt cont de specificul activității acestei instituții, că documentele se referă nu la migranții care intră în România, venind, de exemplu, din Orientul Mijlociu, ci la românii care decid să-și părăsească țara.
Potrivit unui raport ONU din august 2017, România era a doua țară din lume afectată de fenomenul migrației, după Siria. Pe locul al treilea în studiul ONU privind migrația, după Siria și România, era plasată Polonia.
În acel studiu se menționa că diaspora reprezintă 17 la sută din populația totală a României. Spre deosebire de Siria – țară afectată de război, motivația românilor care își părăsesc patria este în principal cea economică.
