Alin Muresan a publicat recent la Editura Polirom cartea "Pitesti. Cronica unei sinucideri asistate".
Foarte probabil ca numele Alin Muresan sa nu va spuna nimic. Sa nu va spuna nimic acum, in timp ce cititi acest articol. Dar la fel de posibil este ca in cativa ani sa-l asociati pe Alin Muresan cu cel care a dat startul unei noi generatii de analisti ai istoriei recente a Romaniei. Cartea lui, aparuta recent la Polirom, "Pitesti. Cronica unei sinucideri asistate", este un semnal in acest sens.
Alin Muresan a absolvit in 2006 Facultatea de stiinte Politice, Academice, Administrative si ale Comunicarii, la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca. Ceea ce la inceput nu a fost decat o tema de studiu pentru lucrarea de diploma s-a transformat intr-o cercetare aplicata. In prezent expert al Serviciului Muzee-Memorie din cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania, Alin Muresan a dat prin "Pitesti. Cronica unei sinucideri asistate" "cea mai importanta carte de analiza a ceea ce s-a intamplat la Pitesti, pentru ca aduce perspectiva unei alte generatii", a explicat, la lansarea de la Institutul Cultural Roman, Ruxandra Cesereanu.
Interventia scriitoarei in acest caz nu este intamplatoare, pentru ca, o data, ea este printre acei cativa analisti ai istoriei recente a Romaniei care chiar conteaza si, in al doilea rand, i-a fost profesoara lui Alin Muresan, deci cea mai in masura sa vada aparitia unei noi generatii de cercetatori. "Alin Muresan este cerebral, il intereseaza faptele, istoria, informatia", venind in opozitie, cel putin in sens retoric, cu generatia cercetatorilor care s-au afirmat in primii ani ai perioadei postdecembriste, din care fac parte atat Ruxandra Cesereanu, cat si Marius Oprea. "Noi facem parte dintr-o generatie de cruciati care nu a putut sa evite o anumita emotionalitate, anumiti termeni. Lui Alin Muresan ii lipseste retorica inflamata, haiduceasca a noastra, dar noi nu am avut incotro in anii de dupa ’90 cand trebuia foarte clar punctat ce era alb, ce era negru", explica Cesereanu. Insusi tanarul cercetator are grija sa-si delimiteze foarte clar teritoriul in zona studiilor despre Pitesti. El aminteste in "Cuvantul inainte" al volumului cele doua abordari generaliste existente pana acum: "Fenomenul Pitesti" de Virgil Ierunca si "Pitesti. Centru de reeducare studenteasca" de Dumitru Bacu si cele cateva scrieri ale supravietuitorilor Pitestiului. In ceea ce priveste primele doua lucrari amintite, Muresan este de parere ca acestea "nu sunt exhaustive si contin inexactitati destul de semnificative" din cauza accesului limitat la documente in perioada redactarii. Cat priveste lucrarile supravietuitorilor, "ele sunt relatari ale experientelor personale, uneori imbogatite cu informatii obtinute de la alte victime despre diverse episoade, insa nu isi propun sa realizeze o descriere generala a celor petrecute". Tinand cont de acestea, "Pitesti. Cronica unei sinucideri asistate" este "prima abordare monografica a actiunii de la Pitesti", conchide autorul.
Muresan tine sa puna lucrurile la punct si privind terminologia folosita. El spune de la bun inceput ca se va feri de termeni ca "tortionar" ori "calau", preferandu-le pe cele de "bataus" si "agresor". Totodata Muresan evita sa vorbeasca atat despre "fenomenul Pitesti", o denumire "vaga si usor metaforica", dar si despre "experimentul Pitesti", pentru ca un experiment presupune prezenta unor oameni de stiinta, iar la Pitesti nu a fost cazul de asa ceva. Nici "reeducare" si "demascare" nu mai fac cariera in studiul lui Muresan, autorul optand pentru mult mai neutrele "actiune" si "evenimente".
Alin Muresan surprinde toate datele contextului "in care a fost imaginata si aplicata una dintre cele mai dure, macabre si inumane actiuni represive din istoria omenirii". Pe langa capitole in care analizeaza in detaliu evenimentele socio-politice de la mijlocul anilor ’40, Alin Muresan cartografiaza si alte penitenciare in care se dorea sa se faca "reeducarea": Suceava, Targsor (inchisoarea pentru elevi), pentru a ajunge la Pitesti. Nu trebuie uitat capitolul "Instantanee macabre", in care autorul a grupat cele mai mari orori care au "animat" viata detinutilor la Pitesti si Gherla.
FILM
» "Experimentul Pitesti"
Alin Muresan semneaza scenariul unui film documentar realizat de Sorin Iliesiu, presedintele Aliantei Civice, "Experimentul Pitesti. Reeducarea prin tortura". In prima parte a acestui film, disponibila pe youtube, Marcel Petrisor vorbeste despre procesul de "reeducare": "In procesul de reeducare bataia a fost cumplita. si siluirea fizica. Dar siluirea morala, aceea de a te face sa calci in picioare Sfintele Taine – pentru credinciosii crestini, toti erau asa, 99% sa zicem – , sa te negi pe tine insuti, spunand despre tine monstruozitati si despre familie, ca sa fii crezut de aia ca te-ai reeducat si te-ai desprins de trecut, asta e un lucru cumplit".
ALTE CARTI
Tot la Editura Polirom, tot in coordonarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania, au aparut recent alte doua studii despre istoria recenta. Este vorba despre "Elite comuniste inainte si dupa 1989" (anuarul IICCR) si despre "Experiente carcerale in Romania comunista", un prim volum din cinci in care sunt stranse interviuri cu supravietuitorii inchisorilor comuniste din Romania.