Teodor Melescanu este un politician policalificat, care acopera cu usurinta domenii dintre cele mai diferite, de la diplomatie la aparare sau chiar justitie. Liberalii au fost convinsi de spiritul enciclopedic al domnului Melescanu dupa ce in prealabil au verificat flexibilitatea ideologica a acestui liberal de ocazie, care si-a inceput cariera politica alaturi de Ion Iliescu. Pana atunci Teodor Melescanu a fost ministru de Externe al guvernului Vacaroiu, aliniat politicii de stat care insista ca pericolul asupra Romaniei venea dinspre Vest, dinspre Ungaria. Nationalismul domnului Melescanu a iesit insa la vedere in campania electorala din 1996, cand, avand functia de ministru de Externe, umbla prin Ardeal cu harta mutilata a tarii, ca si cum Romania ar fi fost in prag de razboi.
Domnul Melescanu poate ocupa cu succes orice portofoliu ministerial fiindca s-a format la vechea scoala a diplomatiei ceausiste, de unde a invatat cum sa vorbeasca, fara sa supere pe nimeni, cum sa manipuleze informatiile, dar mai ales cum sa cada intotdeauna in picioare. Spre deosebire de tinerii ministri liberali, fara cultura institutionala si fara prea multa pregatire profesionala, Teodor Melescanu n-ar fi gresit niciodata ca Cioroianu si nu ar fi exagerat niciodata ca Adomnitei sau Chiuariu. stie cand sa taca si cand sa vorbeasca. In acelasi timp, stie sa vorbeasca fara sa spuna nimic. stie sa zambeasca si sa fie curtenitor cand isi intalneste criticii sau adversarii. stie sa pastreze relatii cu toata lumea si sa raspunda cu fidelitate ordinelor ierarhice, chiar atunci cand nu-i convin. Domnul Melescanu este genul de politician pe care si l-ar dori orice partid, desi biografia sa din perioada comunista nu este prea clara. Diplomat de cariera, trimis de sistemul comunist la perfectionare in Occident, apoi in misiune la Geneva, domnul Melescanu a avut ocazia sa cunoasca in intimitate felul in care functionau relatiile institutionale in perioada ceausista.
Numirea sa in fruntea Justitiei sugereaza nu doar ca PNL si-a epuizat rezerva de cadre, ci si ca a renuntat la exigenta profesionala de vitrina. Teodor Melescanu este retras de la Ministerul Apararii cu o luna si jumatate inaintea celui mai mare summit din istoria NATO, organizat la Bucuresti cu largul sprijin al MapN si unde ca fost diplomat stie cum sa faca fata nu doar protocolului, ci si problemelor ce se pot ivi. In schimb, este impins in fotoliul Justitiei cu patru luni inainte de raportul final al Comisiei Europene, care ar putea activa clauza de salvgardare pentru acest domeniu, fiindca reformele Macovei au fost intoarse din drum.
Mutarea premierului pare in prima instanta ilogica, pentru ca domnul Melescanu nu a parut nicicand preocupat de legi sau proceduri. La fel ca si Norica Nicolai, Teodor Melescanu provine insa dintre liderii liberali care au lucrat la companiile colegului lor Dinu Patriciu. Sponsor al partidului si prieten generos, omul de afaceri Dinu Patriciu si-a cultivat relatiile cu liberalii aflati la putere, mai cu seama ca are un dosar penal serios, deocamdata garat la Parchetul general. Amanuntul ar putea fi nesemnificativ pentru ecuatiile Cabinetului Tariceanu, daca rocada sa ar fi coerenta. Miscarea rezolva ineficient si doar pe moment problemele liberalilor, in vreme ce imaginea PNL este pusa la incercare inca o data fiindca oamenii vor vedea in aceasta rotatie a cadrelor nu doar o intoarcere in timp, ci si frica liberalilor de a-si confrunta sustinerea in parlament printr-o restructurare serioasa a Guvernului. In plus, lipsa tehnicienilor sau a politicienilor capabili sa reprezinte partidul in Executiv proiecteaza un PNL sleit de puteri, care se cazneste sa-si incheie mandatul la termen.
