» Este aproape un an de cand Romania a intrat in UE. Cum evaluati, din perspectiva Greciei, contributia Romaniei?
— In primul rand, dati-mi voie sa reafirm entuziasmul cu care poporul grec a primit aderarea Romaniei la UE. Suntem in mod special satisfacuti de decizia voastra de a parcurge drumul dificil, dar aducator de satisfactii, al integrarii europene. Impartasim satisfactia voastra pentru ca ati intrat cu succes in familia europeana. A fost o alegere strategica.
In plus, ati devenit un exemplu de curaj si vointa politica pentru celelalte tari din sud-estul Europei. Se intelege ca perspectiva lor europeana ramane piatra unghiulara a initiativelor politice si a viziunii institutionale ale Greciei pentru aceasta regiune.
In acest sens, la recentul Consiliu pentru Afaceri Generale si Relatii Externe al UE, Grecia a avut initiativa de a le prezenta partenerilor sai un set concret si coerent de idei menit sa incurajeze in continuare – si, daca este posibil, sa accelereze – perspectiva europeana a Balcanilor de Vest.
Sunt sigura ca excelentele relatii bilaterale pe care le avem vor continua sa infloreasca in cadrul oferit de agenda Uniunii Europene largite. Avem o cooperare substantiala si constructiva in numeroase domenii ale politicii noastre, atat la nivel regional, cat si la nivel european.
Cat despre contributia tarii voastre, din perspectiva Greciei, sunt multe de spus: aderarea Romaniei a aratat ca Europa de Sud-Est nu poate fi exclusa din "arhitectura" europeana. Proiectul european pentru un continent prosper, democratic si sigur nu trebuie sa fie fragmentat. In plus, ca membre ale UE, Grecia si Romania pot lucra impreuna pentru a promova agenda noastra regionala. Sunt sigura ca experienta noastra directa si cunoasterea profunda a realitatii din Balcani sunt in beneficiul colegilor nostri din UE.
» Membrii UE au ca obiectiv o politica externa comuna, dar sunt divizati in probleme-cheie cum ar fi relatia cu Rusia, principalul motiv fiind dependenta de petrolul si gazele rusesti. Un studiu recent al Comitetului European pentru Relatii Externe eticheta Romania ca "pragmatic prietenoasa" cu Rusia, iar Grecia si Cipru ca sustinatoare ale intereselor rusesti. Cum comentati aceste caracterizari?
— Am convingerea ca a pune etichete uzate (depasite) in politica este o intreprindere hazardata. Aceste etichete simplifica excesiv politica interna, descriind pozitii inchistate si lipsa de flexibilitate. Ganditi-va doar la stereotipurile din trecut referitoare la Balcani.
Este adevarat ca politica externa este "nava-amiral" a "flotei nationale". Este o industrie a mandriei nationale, daca imi permiteti sa folosesc un termen imprumutat din economie. Nu poate fi inchisa; nu poate fi lasata in seama altui popor. Aceasta este realitatea si acesta este modul natural in care decurg lucrurile.
In cele din urma, in familia noastra europeana vor fi mereu mai multe voci si aceasta este, pana la urma, adevarata democratie. De la imigratie la politica comerciala, la extindere si prioritatile noastre umanitare, ne vom gasi de multe ori in competitie si in dezacord. Dar, pana la urma, Europa a reusit totdeauna sa mearga mai departe prin consens.
Prin urmare, scopul nostru in UE este articularea unei voci comune. Motivatia din spatele acestei decizii este aceea ca pana si statele cele mai puternice din UE au foarte mult de castigat atunci cand lucreaza impreuna.
Cand este vorba despre energie, este, bineinteles, vital sa se asigure aprovizionarea si rezerve suficiente. Este de dorit, de asemenea, sa ne indreptam spre o diversificare atat a traseelor de aprovizionare cu energie, cat si a furnizorilor, ca o parte a unui plan strategic de ansamblu, care ar impiedica UE sa ajunga captiva propriilor alegeri neinspirate.
» Romania si Grecia au o pozitie comuna in privinta statutului Kosovo, avertizand asupra riscurilor unei proclamari unilaterale a independentei. Termenul-limita, 10 decembrie, se apropie, fara sa se inregistreze progrese in negocierile intre etnicii albanezi si sarbi. Cum vedeti viitorul? Cum ar trebui abordata aceasta problema?
— Aceasta este o problema europeana care cere un raspuns european. Avem, cred, vederi similare in aceasta chestiune.
Permiteti-mi sa elaborez pornind de la doua enunturi din intrebare care mi-au atras atentia: "proclamarea unilaterala a independentei" si "termenul-limita, 10 decembrie". Ambele ar putea sa impieteze asupra evolutiei Kosovo.
Scenariul proclamarii unilaterale a independentei este un risc pentru sansele de a gasi o solutie viabila si functionala. Diminueaza potentialul pentru o legitimare internationala neechivoca, intrucat orice actiuni unilaterale sunt impotriva spiritului unor negocieri deschise, facute cu buna-credinta. In punctul culminant al eforturilor Troicii pentru ajungerea la o solutie acceptabila pentru ambele parti, multilateralismul ar trebui sa fie plasat in epicentrul discursului politic. Actiunile unilaterale deviaza de la spiritul unor negocieri oneste, menite sa ajunga la un rezultat viabil si durabil.
10 decembrie este un termen prestabilit care reflecta dorinta noastra de a rezolva disputa legata de Kosovo cat mai curand posibil. Dar ceea ce conteaza cel mai mult este gasirea unei solutii definitive, viabile si functionale, si nu scoaterea de pe agenda a problemei per se, la termenele convenite. Factorul timp este important. Dar este mai putin important decat eficienta si viabilitatea initiativelor asumate.
» Doua probleme internationale si europene sunt acum de cel mai mare interes pentru Grecia: problema denumirii Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei si perspectiva europeana a Turciei. Care sunt ultimele evolutii in negocierile cu Skopje? Dar in problema Turciei?
— Intr-adevar, ambele chestiuni sunt prioritare pentru noi. In ceea ce priveste Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei (FYROM), noi am afirmat in mod constant ca perspectiva sa europeana si euro-atlantica este o contributie importanta la agenda de securitate in regiune. In acest scop, Grecia face eforturi considerabile pentru a sprijini cresterea economica si stabilitatea acestei tari. Permiteti-mi sa subliniez ca Grecia este principalul investitor in FYROM.
Pe de alta parte, sunt cunoscute preocuparile noastre in legatura cu denumirea vecinei noastre. Skopje incearca sa-si construiasca identitatea nationala in jurul unei teorii panmacedonene, ignorand faptul ca 2,5 milioane de greci care locuiesc in Macedonia greaca, reprezentand peste 50 la suta din regiunea geografica Macedonia, isi spun macedoneni. Pozitia anacronica a autoritatilor din Skopje, impreuna cu actiunile provocatoare, sunt impotriva literei si spiritului rezolutiilor Consiliului de Securitate si ale Adunarii Generale a ONU, ca si ale Acordului Interimar din 1995 intre Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei si Grecia. Noi am propus o solutie acceptabila pentru ambele parti, o denumire compozita care sa indice explicit caracteristicile FYROM.
Doresc sa clarific un lucru: problema nu are doar o importanta emotionala pentru noi; are o substanta politica extrem de importanta si este o cerinta esentiala pentru relatiile de buna vecinatate, care sunt imperative pentru stabilitatea regionala. Aceste cerinte sunt fundamentele institutiilor europene si euroatlantice din care FYROM doreste sa faca parte.
In privinta perspectivei europene a Turciei, sprijinul nostru constant este bine cunoscut. Consideram ca aderarea Turciei la UE este benefica pentru pacea, stabilitatea si prosperitatea regiunii. Mesajul nostru este bine rezumat in ideea ca respectarea pe deplin a cerintelor de aderare trebuie sa duca la aderarea cu drepturi depline.
Relatiile noastre bilaterale au intrat intr-o noua era, in care ambele state au mari beneficii. Cooperarea noastra economica si politica progreseaza semnificativ in cadrul Organizatiei de Cooperare Economica la Marea Neagra, in domeniul comertului si al aprovizionarii cu energie.
Totusi, mai avem inca pe agenda probleme importante nerezolvate. Actiunile Turciei in Marea Egee si refuzul sau de a-l acredita pe Patriarhul Ecumenic si de a redeschide Seminarul Teologic Halki sunt riscuri serioase pentru reapropiere.
Nici una dintre aceste probleme nu este de natura strict bilaterala. Ambele au o clara si puternica dimensiune europeana si sunt motive de preocupare si pentru UE, fiind mentionate in recentul raport de monitorizare privind Turcia al Comisiei Europene.
Mai este si problema Ciprului. Grecia face eforturi pentru gasirea unei solutii juste si viabile de reunificare a insulei, conform legislatiei internationale, reflectate in activitatea ONU si in rezolutiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU. Cipriotii greci si turci trebuie sa traiasca impreuna si sa prospere in cadrul UE, Ciprul fiind acum membru cu drepturi depline al UE.
» Nu mult dupa aderarea la UE, Romania trece printr-o situatie de criza cu unul dintre principalii sai parteneri europeni, Italia, si se confrunta cu limitari ale libertatii de circulatie a cetatenilor sai. In unele parti ale Europei, romanii par sa aiba o imagine negativa si nu sunt bineveniti. Care este situatia in Grecia, in aceasta privinta?
— Ca un comentariu preliminar, cred ca experimentul european este inspirat de presupunerea ca toate popoarele de pe acest continent au de castigat traind impreuna in armonie si respect. Mostenirea noastra culturala, realizarile noastre politice si economice si, mai presus de toate, viziunea comuna asupra viitorului ne cer sa utilizam intregul capital uman pe care il avem la dispozitie.
In plus, politicile discriminatorii impotriva minoritatilor sau anumitor grupuri de cetateni sunt ecouri ale unei epoci pe care am lasat-o in urma odata pentru totdeauna. Bogatia noastra izvoraste din diversitatea noastra; unicitatea – din convingerea ca toti invatam unii de la ceilalti. Grecii si romanii traiesc impreuna de multi ani. Prietenia noastra se bazeaza pe legaturi puternice si pe o traiectorie comuna. Multi romani lucreaza in Grecia si isi sustin familiile din Romania, contribuind in numeroase moduri la dezvoltarea economica a ambelor tari. z
Piata muncii
Problema delicata
» Au influentat evenimentele recente din Italia evaluarea facuta la Atena privind posibilitatea de a scurta perioada de tranzitie impusa romanilor si bulgarilor care doresc sa lucreze in Grecia?
— Piata muncii este o problema sensibila, care are nevoie de o abordare delicata. Nu am luat inca nici o decizie privind perioada de tranzitie impusa muncitorilor romani. Ma bucur ca omologul meu roman si cu mine suntem de acord in privinta majoritatii aspectelor bilaterale ale acestei chestiuni. Lucrand in concordanta cu standardele si procedurile europene actualizate, optam pentru o mai buna coordonare a politicilor noastre relevante in domeniu. z
BIOGRAFIE
» Traditie de familie
Alegand cariera politica, Dora Bakoyannis, ministrul de Externe al Republicii Elene, a continuat o indelungata si solida traditie a familiei, care il numara in randurile sale pe Eleftherios Venizelos. Tatal Dorei Bakoyannis este Constatin Mitsotakis, detinatorul mai multor mandate parlamentare si portofolii ministeriale, incluzandu-le pe cel al Externelor si pe cel de premier.
Din viata actualului sef al diplomatiei elene nu lipsesc perioadele si momentele dramatice: intre 1968 si 1974, in anii dictaturii militare, familia a fost exilata la Paris. La 26 septembrie 1989, primul sau sot, respectatul jurnalist si cercetator Pavlos Bakoyannis, care era pe atunci parlamentar, a fost asasinat de teroristi din gruparea 17 Noiembrie, care l-au impuscat la intrarea in cladirea unde isi avea biroul.
Absolventa a Universitatii Ludwig-Maximilians din München si a Universitatii din Atena, unde a studiat stiinte politice si drept, Dora Bakoyannis a lucrat in posturi guvernamentale si pentru partidul Noua Democratie, iar in 1996 a fost aleasa deputat.
Dora Bakoyannis este prima femeie care a exercitat functia de primar al Atenei (aleasa la 20 octombrie 2002, cu o majoritate-record de 60,6%) si de ministru de Externe al Republicii Elene (numita la 15 februarie 2006, in guvernul condus de Costas Karamanlis). In decembrie 2005 a fost votata Primarul Anului intr-o competitie internationala initiata de Organizatia Primarilor (cu sediul la Londra), iar in septembrie 2006 a fost inclusa in clasamentul Forbes al celor mai puternice femei din lume.
