Guvernatorul bancii centrale, Mugur Isarescu, a avertizat, ieri, ca economia Romaniei nu poate sustine adancirea dezechilibrului contului curent sau marirea deficitului fiscal si a criticat euforia consumului.
Ingrijorarile sale par a se adresa politicienilor, insa nu sunt noutati. Banca centrala s-a aratat multumita de schita proiectului bugetului de stat, asa cum a fost intocmit de Guvern. Mai ramane chestiunea modificarilor pe care parlamentarii le-ar putea impune in legea bugetului pentru 2008, intr-un an cu parfum electoral.
Indemnul sau, de a "nu trage atat in economie", este adresat precis politicienilor si se refera la marirea salariilor.
Avertismentul ascunde si ingrijorarea ca, dupa noua ani de crestere economica, Romania ar putea intra intr-o perioada de criza. In opinia guvernatorului, Romania ar putea obtine, cu politici fiscale prudente, cel putin inca doi ani de crestere accelerata a economiei, cu toate efectele sale bune asupra nivelului de viata.
Mesajul sau, lansat in timp ce in piata valutara locala leul se intarea ca efect imediat al deciziei bancii centrale de marire a dobanzii de politica monetara, lasa se se inteleaga ca economia ar putea fi pandita de primejdia supraincalzirii. Pericol in fata caruia, sustine Isarescu, armele politicii monetare sunt insuficiente.
Totusi, arma numita dobanda-cheie este redutabila. Marirea dobanzii de politica monetara cu 0,5%, pana la 7,5%, asteptata de altfel de piata financiara, a intarit ieri leul cu 0,16% si are, teoretic, potentialul de a-l sustine in continuare. Piata financiara romaneasca are in acest moment, probabil, cea mai atractiva dobanda din regiune, atrage fondurile speculative si, in functie de cantitatea de valuta in miscare prin zona, moneda nationala se poate aprecia.
Intarirea leului are ca efect ieftinirea importurilor si pare, astfel, greu de inteles de ce banca centrala pune umarul exact intr-o directie marcata de guvernatorul sau ca periculoasa. Insa prin urcarea dobanzii-cheie banca centrala incearca sa stapaneasca inflatia, singura tinta macroeconomica pe care si-a asumat-o. Iata de ce Isarescu a tinut sa explice, ieri, ca aprecierea leului este un avantaj pe termen scurt pentru banca centrala.
Forta de atractie a dobanzilor mari din piata monetara romaneasca a fost compensata de fuga investitorilor speculativi din piata regionala, care a atenuat ieri aprecierea leului.
Guvernatorul a dorit sa mai justifice, ieri, de ce nu a redus nivelul rezervelor minime obligatorii, cele mai mari din Uniunea Europeana, pe care bancherii le considera un dezavantaj in competitia din piata financiara. El a lasat sa se inteleaga ca explozia din ultimele trei luni a creditarii in valuta anunta o crestere a deficitului comercial. Cand spune insa ca politica monetara nu are nici o treaba cu explozia credarii in valuta, fie ignora efectul rezervei minime asupra bancilor, ceea ce e greu de crezut, fie se pregateste de reducerea acestora.
Canoanele europene, care nu impun bancilor decat o rezerva minima obligatorie de 2% din bani, vor trebui sa fie respectate si la Bucuresti. Adept al miscarilor prudente, graduale si lucide, Isarescu are probabil un calendar de reduceri ale rezervelor obligatorii. Deocamdata insa, daca ar taia nivelul rezervelor, o parte din bani s-ar indrepta spre piata, ar iefini si ar finanta creditarea si ar sustine importurile. Pe de alta parte, banii ar putea stimula cresterea economiei, de vreme ce ieftinirea creditarii are acest efect imediat.
