» Corespondenta privata interceptata de Securitate, aflata deocamdata in custodia SRI, va putea fi studiata de cercetatori si istorici la CNSAS.
» Specialistii spun insa ca aceste scrisori ar trebui restituite proprietarilor de drept, si nu tratate ca toate dosarele care ajung la CNSAS.
Scrisorile private care au fost interceptate de Securitate inainte de 1989 vor intra pe mana istoricilor si a cercetatorilor de la CNSAS in urma deciziei luate marti in cadrul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT). Astfel, corespondenta va ajunge de la Serviciul Roman de Informatii la Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS). Hotararea este salutata de Corneliu Turianu, membru al CNSAS, care ne-a spus ca, "daca sunt scrisori ce apartin unor delatori care toarna pe foarte multi", acestea le vor fi de folos la dosare pentru a da un verdict sau altul. Profesorul Gabriel Andreescu, specialist in drepturile omului, vede insa altfel problema: "In ceea ce priveste corespondenta privata, se pune problema restituirii proprietarilor de drept pentru ca, din punctul meu de vedere, aceste scrisori nu pot fi tratate la fel ca dosarele care ajung la CNSAS".
Cat despre soarta scrisorilor, ne-a mai precizat Corneliu Turianu, daca acestea nu contin informatii importante, se va face "un fel de arhivare a acestor documente". Totusi, Turianu a recunoscut ca "atat timp cat expeditorul sau destinatarul traieste se restrictioneaza accesul la documente sau se cere acordul familiei pentru consultarea lor".
Gabriel Andreescu sugereaza ca faptul ca scrisorile care tin de viata personala a unor persoane nu sunt sigilate pentru un anumit numar de ani perpetueaza o nedreptate a Securitatii. In aceste conditii, solutia pe care Gabriel Andreescu o propune este "crearea unui fond special la CNSAS pana cand problema va fi rezolvata juridic deoarece trebuie sa existe o protectie a datelor personale si nimeni nu trebuie sa umble in ele".
Totodata, ne-a explicat el, daca se va ajunge ca un cercetator sa vada aceste scrisori, ele nu mai pot fi considerate cu caracter secret, s-ar crea un precedent caci si ceilalti ar trebui sa aiba acces la ele. Directorul Arhivelor Nationale ale Romaniei, Dorin Dobrincu, crede, la randul sau, ca "pot fi un instrument de santaj pentru ca ar putea fi scrisori care sa aiba o relevanta publica si ar putea sa le faca rau celor abuzati". In schimb, Stejarel Olaru, consilier pe probleme de securitate al premierului Tariceanu, nu gaseste nici un rau in faptul ca aceste scrisori pot fi studiate de cercetatori. "Ele au devenit documente istorice si mi se pare in regula sa le poti accesa, iar in mod normal, potrivit legii, nimeni nu poate santaja pe nimeni cu aceste documente", chiar daca autorii acestora sunt in viata. El a mai precizat ca atat expeditorul, cat si destinatarul mentionati pe plicul scrisorilor "ar trebui sa fie instiintati de institutiile statului ca acestea se afla acolo si sa aiba posibilitatea sa le consulte".
Lucrurile nu sunt foarte clare in ceea ce priveste de ce au ajuns aceste scrisori la CNSAS, si nu la Arhivele Nationale. Corneliu Turianu considera ca ele au fost trimise la institutia din care face parte tocmai pentru ca "CSAT nu a vrut sa fie date fara control in alta parte, au fost date la CNSAS, datorita regulilor se execita un control suplimentar asupra lor, astfel incat ele sa fie protejate de scopuri care nu sunt onorabile". Iar Stejarel Olaru explica trimiterea arhivei de scrisori la Colegiul CNSAS "pentru ca sunt documente care au fost confiscate de Securitate si de arhivele acesteia se ocupa CNSAS, cred ca asa au ajuns acolo".
