» Multi angajatori refuza sa achite contributiile la pensiile facultative ale angajatilor, invocand costuri suplimentare.
» Adeziunile in fals, o alta problema a sistemului pensiilor private, au fost expediate urgent pe masa procurorilor.
Sistemul pensiilor private incepe sa-si arate din ce in ce mai mult punctele vulnerabile. Unele dintre hibe, precum sanctionarea fondurilor indisciplinate si gasirea surselor financiare pentru buna functionare a Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale (care va calcula si dirija contributiile catre fondurile private), vor fi rezolvate la nivel legislativ, prin ordonante ale Guvernului. Altele, precum adeziunile in fals la fonduri si influentarea angajatilor in alegerea unui anumit fond de pensii, de catre angajatori, se vor trata de catre procurori sau prin amenzi.
Deocamdata, cele mai spinoase probleme par sa fie cele legate de functionarea Pilonului III – fonduri de pensii cu contributie facultativa, administrate de operatori privati – au relevat ieri participantii la un seminar organizat de Business Standard. "Avem peste 1.200 acte de aderare pe care nu le putem incasa. Angajatorii invoca modificarile de soft, cheltuielile suplimentare si faptul ca bugetele pe 2007 le sunt deja inchise. Angajatii sunt astfel plimbati de la personal la contabilitate. Estimam ca pe Pilonul III vor fi jumatate de milion de contribuabili, in urmatorii 4 ani. Deocamdata, cei mai buni platnici sunt liber-profesionistii", a declarat Florina Vizinteanu, director general al BCR Asigurari. "E clar ca este o reactie negativa a angajatorilor", a subliniat, la randul sau, Ion Giurescu, vicepresedintele Comisiei pentru Supravegherea Sistemului de Pensii Private (CSSPP). Angajatorii au avantajul ca suma platita de ei la pensia facultativa a angajatilor (Pilonul III) este deductibila la calculul profitului impozabil, in limita a 200 de euro pe an. Gabriela Mateescu, sef de serviciu la Directia Politici Asigurari Sociale din cadrul Ministerului Muncii, a explicat ca printr-o noua ordonanta care va fi adoptata de Guvern fapta din vina careia contributia la fondurile de pensii nu este virata sau este folosita altfel se va sanctiona cu 1-15 ani de inchisoare.
Sesizari penale
CSSPP avertizeaza angajatorii si cu privire la posibila implicare a acestora in influentarea optiunilor angajatilor. "Reprezentantii angajatorilor n-au voie sa fie agenti de marketing pe Pilonul II. Pe Pilonul III au voie, nu pe II. Daca vom primi astfel de cazuri, ne vom sesiza", a spus Giurescu. Exista si cazuri ale unor persoane care se trezesc cotizante ale unor fonduri private de pensii, impotriva vointei lor, prin intermediul unor adeziuni semnate in fals. "Acestea sunt cazuri penale. Plangerile au fost transmise catre organele in drept, pentru ca noi nu putem depista falsurile din semnaturi. Sanctiunile pot merge chiar pana la ridicarea autorizatiei, si asta se va intampla in curand cu niste brokeri", a spus vicepresedintele CSSPP, Ion Giurescu. El nu a dorit sa precizeze ai carui fond sunt respectivii brokeri, explicand ca pe piata sunt 200 si ceva de mii de brokeri de pensii.
Bugetul statului n-ar pierde
Bugetul asigurarilor sociale nu va fi dezechilibrat, prin virarea unei parti din contributia angajatilor la fondurile private, a explicat Gabriela Mateescu. Ea a aratat ca au fost deja gandite mai multe mecanisme pentru echilibrarea sistemului public – de la imprumuturi pe termen lung si plasamente in titluri de stat, la cresterea bazei de impozitare (largirea plajei de venituri pentru care se percepe CAS, extinderea categoriei contribuabililor). La randul sau, Ion Giurescu a apreciat ca Pilonul II de pensii nu va aduce un dezastru in bugetul pensiilor, atata timp cat va exista crestere economica. "Piata reclama deja ca o contributie de 2% la care se adauga 0,5% pe an este prea putin", a punctat vicepresedintele CSSPP. In alta ordine de idei, oficialul Ministerului Muncii a explicat ca angajatilor cu mai multe job-uri li se retine contributia catre fondurile private (Pilonul II) ca procent din toate sursele de venit obtinute. In cazul in care un angajat va ramane fara job, el va ramane participant al fondului, urmand sa plateasca din nou contributia atunci cand va avea iar serviciu.
