Odata cu depunerea motiunii de cenzura de catre PSD, dezbaterea se muta asupra felului in care se va vota, secret sau deschis. Spre deosebire de alte state membre ale UE, care limiteaza votul secret la numirea in functii a unor persoane, Romania e foarte laxa in privinta procedurii de vot, aleasa de parlamentari. "Votul este, de regula, deschis", spune regulamentul Camerei Deputatilor… Dar el poate deveni secret daca majoritatea hotaraste astfel, la propunerea presedintelui Camerei sau a unui sef de grup parlamentar.
Acum, miza este mult mai mare decat de obicei. E prima motiune de cenzura cu sanse reale de a darama guvernul.
Dupa 1989, nici un guvern al Romaniei nu a avut un sprijin politic declarat oficial atat de scazut. Pe de alta parte, putine sunt guvernele Romaniei care s-au bucurat, la investitura, de atatea voturi in Parlament. Fragilitatea politica a acestui guvern instalat cu o majoritate atat de importanta da atat masura soliditatii coalitiei anti-prezidentiale (singura majoritate stabila din Parlament), cat si pe cea a puterii aranjamentelor subterane care au reusit sa armonizeze interese din PRM, UDMR, PC, PSD si PNL.
In aceste conditii, chiar si daca nu ar trece, motiunea de cenzura a PSD ar putea avea meritul de a separa apele in partidele care sustin ca sunt de opozitie sau, ca sa folosim expresia plastica a lui Ioan Rus, de "a separa barbatii de curve". Cu o singura conditie insa – votul la vedere. Ca sa aflam care sunt cu adevarat granitele stabilimentului, votul dat motiunii de cenzura trebuie sa fie deschis.
Vietuitorii subteranelor politicii si brokerii de putere traiesc in Parlament la umbra votului secret. Am vazut-o in cazul respingerii cererii privind perchezitionarea imobilelor lui Adrian Nastase. A constatat-o pe propria-i piele pesedistul Sorin Oprescu, a carui motiune impotriva liberalului Nicolaescu pica strategic, in timp ce motiunile anti-Remes si anti-Macovei inregistrau rezultate zdrobitoare impotriva titularilor Agriculturii si Justitiei. "E greu cand te bazezi pe vaslasii partidului si constati ori ca ai trei gauri in barca, ori ca ti-au luat barca", observa atunci Sorin Oprescu. Spre deosebire de ministrul Sanatatii, ministrul Decebal Traian Remes era un personaj mai usor de sacrificat de brokerii PNL-PSD. Iar de Monica Macovei toate cartitele vroiau sa scape.
Virtutile votului secret prin care alegatorii isi aleg in cabina de vot reprezentantii devin vulnerabilitati in cazul parlamentarilor. Diferenta e fundamentala; deputatii si senatorii nu sunt alegatori, ci alesi; ei sunt decidenti politici in numele alegatorilor. De aceea, alegatorii trebuie sa stie cum au votat alesii in temele importante care fie le pot influenta viata, fie optiunile politice viitoare. Observati cum, pe internet, la fiecare mentionare a numelui unui senator american exista imediat optiunea "voting records", cu ajutorul careia orice alegator american poate afla cum a votat persoana respectiva in chestiunile controversate.
In schimb, votul secret dat de parlamentari incurajeaza frica de raspundere sau intelegerile subterane. Parlamentari ghidati de cartite pot spune una si vota alta.
Italia e un bun exemplu. Pana la reforma de la sfarsitul anilor ‘80, votul dat in baza unor intelegeri subterane a facut ravagii. Votul secret a creat faima de temut a unor necunoscuti "franchi tiratori" – anumiti "politicieni lunetisti" care, manati de interese personale, votau in secret in Parlament impotriva deciziei partidului pe care il sustineau in declaratii. Ca si lunetistii, acesti parlamentari erau greu de identificat, facand Italia neguvernabila, prada renumitelor "scambi occulti" – jocuri oculte.
In Parlamentul European, votul secret a condus catre o lipsa de asumare a responsabilitatii in dosare grele. E de mentionat ca optiunea privind votul secret se limita initial doar la deciziile privind alegerea unor persoane. Insa din 1981 ea a fost lasata la voia majoritatii, cu conditia ca votul secret sa fie propus de o cincime din numarul eurodeputatilor.
Procedura a provocat scandal la Strasbourg in 2004, cand grupurile socialist si liberal din Parlamentul European au protestat vehement impotriva votului secret cerut de PPE privind inceperea negocierilor cu Turcia.
"Responsabilitatea parlamentara si politica impune eurodeputatilor sa-si exprime deschis opinia. Respingem optiunea lasitatii", tuna si fulgera pe atunci Graham Watson, liderul liberalilor europeni. Eurodeputatii liberali au decis atunci sa-si exprime deschis, demonstrativ, barbateste, votul favorabil pe care l-au dat aderarii Turciei, desi majoritatea Parlamentului European decisese ca votul trebuie sa fie secret. Colegul lor din Romania, Bogdan Olteanu, pesemne ca nu i-a vazut. z
Gelu Trandafir este
publicist, membru CNA
