Un drum de munte foarte prost, pietros si cu pante abrupte, pe care sunt insirate cateva masini de oras in dificultate, te duce de la Garda (judetul Alba) la Ghetarul de la Scarisoara. Daca reusesti sa ajungi sus, contra sumei de 5 lei, poti vizita cel mai mare "frigider" subteran din Romania si, alaturi de alti turisti, vei contribui involuntar la cresterea temperaturii din pestera.
In Sala Mare, apa balteste peste gheata murdara si pot fi observate pe alocuri urme ale "civilizatiei": ambalaje, cutii si chiar mucuri de tigari. Intrarea spre gura ghetarului se face printr-o groapa circulara imensa, adanca de 48 de metri, pe marginea careia au fost construite niste scari metalice alunecoase. Pe masura ce cobori, temperatura verii de sus scade simtitor: de la soare la un frig patrunzator, care iti lipeste mana de balustrada metalica a scarilor. Totusi, frigul nu e frig. Sub bolta inalta de vreo 25 de metri, in Sala Mare, peste gheata balteste apa. Un localnic a spus ca altadata intrarea in pestera era intunecata de copacii inalti crescuti pe buza de sus a prapastiei care "tineau frigul" si blocau razele soarelui. Acum copacii au disparut sub drujbele cine stie cui, iar razele soarelui patrund prin gura cascata a pesterii pana la suprafata de gheata. La ridicarea temperaturii mai contribuie si turistii. Cateva sute de vizitatori intra in pestera la fiecare sfarsit de saptamana, iar respiratia lor si caldura corpului incalzesc aerul. Ghetarul se afla la o altitudine de 1165 de metri deasupra nivelului marii, cea mai joasa din Europa pentru asemenea formatiune. Prima incapere se numeste Sala Mare, din care se deschid alte trei intrari: spre Biserica, Rezervatia Mare si Rezervatia Mica. Accesul se face pe o punte suspendata, care strabate Sala Mare pana la Biserica, singurele zone ale pesterii accesibile turistilor. Celelalte camere sunt rezervate cercetatorilor. Inainte de a deveni subiect de cercetare, pestera functiona ca un frigider al motilor din acea parte a Apusenilor, care depozitau acolo alimente.
» 3.500 de ani
Academicianul Emil Pop este cel care a reusit sa dea o varsta celor 75.000 de metri cubi de gheata din pestera: peste 3500 de ani. Gheata s-a format in timpul glaciatiunii. Acum pestera nu are decat o deschidere in partea de sus, formandu-se astfel curenti de aer intre suprafata si pestera care ingaduie pastrarea ghetii. Temperatura medie atinge un grad celsius vara si minus sapte grade iarna.