» Lupta impotriva coruptiei stagneaza in Romania si Bulgaria, ba chiar a regresat,
comenteaza agentia Reuters.
» "The Economist" arata ca presedintele Romaniei, Traian Basescu, este blocat de conflictul cu guvernul.
La sase luni dupa aderarea la UE, Romania si Bulgaria nu au reusit sa demonstreze ca au inregistrat progrese credibile in combaterea coruptiei generalizate si a crimei organizate, in pofida reformelor legislative pe care le-au pus in aplicare, se arata intr-o analiza realizata de agentia Reuters.
Cele doua tari si-au reformat sistemul judiciar si au promulgat legi de infiintare a unor institutii de combatere a coruptiei, conform cerintelor UE, dar rezultatele sunt contracarate de administratia de stat ineficienta, de politicienii recalcitranti si de disputele politice. "Nu am vazut nici o urma de rezultat, nici un impact asupra societatii", comenteaza un diplomat european de la Bucuresti, citat de Reuters, adaugand ca ar fi fost nevoie de mai multe dovezi ale angajarii in lupta impotriva coruptiei la toate nivelurile.
Reuters remarca faptul ca lipsa rezultatelor trezeste temeri la Bruxelles, unele state din UE sustinand ca Romania si Bulgaria, "cele doua tari balcanice sarace", au fost primite in blocul comunitar prea devreme. Actele de coruptie sunt atat de puternic inradacinate in institutiile din Romania si Bulgaria incat multi politicieni locali ezita in a implementa reforme eficiente. In plus, sistemele judiciare din cele doua tari au legaturi prea stranse cu grupurile infractionale, iar noile legi sunt lipsite de mecanismele de implementare. La acestea se adauga disensiunile dintre partidele de guvernamant, din cauza carora reformele au fost aproape sistate dupa aderarea Romaniei si Bulgariei la UE.
In Romania, arhitectul unei reforme masive in sistemul judiciar, fostul ministru al Justitiei Monica Macovei, a fost destituit in aprilie, din cauza disensiunilor sale cu politicienii de prim rang. Succesorul sau, Tudor Chiuariu, este slab si ineficient. Sorin Ionita, de la Societatea Academica Romana, declara pentru Reuters: "Lupta impotriva coruptiei a inceput sa dea inapoi. Nu este clar ce vrea sa faca noul ministru al Justitiei. Se pare ca vrea sa ii priveze pe procurori de orice putere".
Presedintele Romaniei, Traian Basescu, este un sustinator ardent al constructiei europene si euroatlantice, dar este blocat intr-un conflict cu Guvernul, remarca "The Economist", identificand o cauza a blocarii reformelor. Saptamanalul britanic consacra o analiza statelor fost comuniste, remarcand schimbarea garniturii de lideri si faptul ca prea putini dintre acestia sunt puternici. "Liderii statelor europene foste comuniste au fost candva personalitati remarcabile, cunoscute pe plan international, insa lucrurile sunt complet diferite in prezent", scrie "The Economist", apreciind ca singurele voci care par sa se auda in prezent in plan international din regiune sunt cele ale Rusiei si Estoniei. Romania si Ucraina ar avea potential, dar conflictele dintre politicieni nu le permit liderilor sa se afirme, considera saptamanalul britanic.
Chiuariu vrea scuze de la Reuters
Ministrul Justitiei, Tudor Chiuariu, critica agentia Reuters, pe care o acuza ca aduce "grave prejudicii de imagine atat institutiei, cat si Romaniei". In termeni duri, relatarea este contrazisa cap coada, iar ministrul nu are ezitari in a spune ca totul este o minciuna. Pe scurt, lupta anticoruptie este mai in forma ca niciodata, "numai in ultimele saptamani au fost pusi sub acuzare sau trimisi in judecata un fost prim-ministru, un ministru si un fost presedinte al Romaniei". Chiuariu contrazice si afirmatiile referitoare la ANI si sustine ca nu i s-a cerut nici un punct de vedere, motiv pentru care solicita Reuters sa-si ceara public scuze.
Articolul agentiei nu este insa singurul care prezinta situatia justitiei inaintea raportului din 27 iunie in termeni prea putin magulitori. In fapt, majoritatea comentariilor din ultima perioada oglindesc "ingrijorarea" exprimata la nivelul CE si avertismentele ca raportul va fi unul "obiectiv si atent". Presa i-a citat pe Barroso si Frattini, a aratat declaratiile unor comisari, care in buna parte acreditau ideea ca Romania va continua sa fie monitorizata pana in toamna, cand va urma un alt raport.
