» Agroicos, Attalos, Skirtos Dacul si Argutos sunt luptatori si bestiari din secolele II-III d.H. mentionati in inscriptiile descoperite de arheologi constanteni.
» La Constanta, dar si in alte muzee ale tarii exista reliefuri care demonstreaza amploarea luptelor de gladiatori din cetatea Tomisului.
Luptele de gladiatori reprezentau in perioada Imperiului Roman una din principalele distractii, in toate orasele mari fiind organizate astfel de evenimente. In general, acestea aveau loc cu ocazia unor serbari sau atunci cand trebuie celebrat un triumf militar. Treptat, persoanele publice care aspirau la functii inalte in conducerea unui oras au inceput sa organizeze astfel de spectacole tocmai pentru a castiga simpatia poporului. Luptele de gladiatori reprezentau adesea punctul culminant al unui adevarat festival de "jocuri" care mai programa printre altele spectacole de teatru, curse de care sau lupte cu animale. Cele mai grandioase "jocuri" erau evident cele organizate in capitala Imperiului, la Roma, dar treptat alte cateva orase (unele din Italia, celelalte din teritoriile cucerite) au devenit celebre pentru modul de organizare a acestui gen de spectacole. Istoricii constanteni au descoperit ca unul dintre orasele unde aveau loc lupte de gladiatori si alte astfel de jocuri era cetatea Tomis. In acest sens exista numeroase inscriptii epigrafice si arheologice, gratie carora se poate recrea o parte din "filmul" acestor evenimente petrecute in secolele II si III d.H. Luptele de gladiatori nu erau atat de dese precum cele de la Roma, dar potrivit datelor obtinute erau la fel de spectaculoase si dramatice. "Meciurile" aveau loc in amfiteatrul aflat la marginea orasului chiar, pe malul marii, pe locul caruia astazi a fost construit un hotel. Din fericire, mare parte din aceasta arena (una dintre cele mai mari din Europa de Est) a fost conservata in subsolul unitatii turistice. Se pare ca amfiteatrul de la Tomis nu a fost singurul din Dobrogea, dar arheologii nu au reusit inca sa descopere alte arene.
Campionii unor vremuri trecute
Exista foarte multe date, in principal inscriptii epigrafice, in legatura cu existenta acestor lupte de galdiatori in amfiteatrul de la Tomis. Una dintre cele mai interesante descoperiri este stela funerara gasita de arheologii constanteni in capatul estic al strazi iCuza Voda. Aceasta stela face referire la Argutos, cel care "dupa multe victorii a fost si el infrant si rapus". Potrivit arheologului Traian Cliante, descoperirea de pe Cuza Voda demonstreaza ca mormintele luptatorilor se aflau tot in afara orasului, la mica distanta de amfiteatrul in care luptasera. Cel mai cunoscut gladiator tomitan nu este insa acesta, ci Skirtos Dacul, singurul "campion" care facea parte din randurile populatiei cucerite de romani. Pe piatra sa de mormant aflata in prezent la Muzeul National din Bucuresti, gladiatorul dac este reprezentat in relief, aflandu-se in ipostaza de lupta. La Tomis au fost gasite si numeroase reliefuri in piatra, lipsite de inscriptii, dar care prezinta gladiatori in diverse ipostaze de lupta. Un alt personaj celebru este Agroicos "provocator in luptele cu pumnii", campionul unei intreceri sportive care a precedat boxul modern. La aceste "meciuri", acesti provocatori purtau infasurate pe maini fasii din piele, pe care adesea montau si tinte de metal pentru ca loviturile provocate adversarilor sa fie cat mai nimicitoare. Tot din aceasta perioada de glorie a jocurilor tomitane (secolele II si III) provine si Attalos, un bestiar a carui stela funerara a fost descoperita in zona Palazu Mare. Acesta era un "luptator cu fiarele", el fiind cel care avea misiunea de a ucide, spre deliciul multimii, animalele feroce aduse din diverse colturi ale Daciei.
Organizatorii
Exista numeroase inscriptii epigrafice care fac referire la cei care puneau la cale astfel de evenimente. La Tomis nu s-au consemnat lupte in cinstea vreunei victorii militare (triumf) precum la Roma, "jocurile" dobrogene fiind in general organizate cu prilejul unor zile de sarbatoare, de catre conducerea urbei. Astfel, una dintre inscriptii este dedicata de "sfatul si poporul tomitan" lui Aurelius Priscius Izodorus, personaj aflat in fruntea cetatii, undeva la finele secolului II d.H. Despre acestea se scrie ca "nu a neglijat de a da cu larghete, lupte de gladiatori si fiare, timp de sase zile in sir". O a doua inscriptie similara il are ca protagonist pe Aurelius Priscius Annianus, foarte probabil descendent al lui Izodorus, poate chiar fiul acestuia. Intre alte laude aduse acestuia, in inscriptie se spune ca el nu a neglijat in a oferi tomitanilor lupte intre gladiatori. Laudele aduse unor organizatori de lupte sunt explicabile avand in vedere ca pentru astfel de evenimente se cheltuiau sume uriase de bani.
SPECIALISTUL
» Persecutia crestinilor
"Nu este exclus ca in amfiteatrul de la Tomis sa fi fost sacrificati si crestini sau adepti ai acestei religii, asa cum se intampla in secolele II-III peste tot in Imperiul Roman. Trebuie totusi sa spunem ca nu au fost descoperite inca indicii clare care sa demonstreze aceasta ipoteza. Dupa cum se stie, unii dintre imparati au acceptat ca membri noii religii sa fie adusi in arene pentru a fi sfasiati de fiare, astfel ca "moda" a fost preluata aproape peste tot in Imperiu. La Tomis nu am gasit dovezi privind persecutia crestinilor decat din secolele IV si V."
Traian Cliante, istoric
» Controverse
Restul judetului este mult mai sarac in vestigii antice care fac referire la aceste spectacole de gladiatori. Istoricii nu exclud ca si in alte cetati ale Dobrogei sa fi existat amfiteatre, dar pana acum cel de la Tomis este singurul descoperit. La Histria au fost gasite resturi de banci, care la sfarsitul secolului III au fost mutate de pe amplasamentul initial si puse in zidul de aparare, probabil cu ocazia vreunui asediu al cetatii. Istoricii se contrazic, unii sustinand ca bancile apartineau unui amfiteatru iar altii ca au fost luate dintr-un teatru al cetatii. Trebuie facuta distinctia clara intre amfiteatru si teatru, primul fiind folosit exclusiv pentru luptele de gladiatori si cu animale. La Callatis si Histria au fost descoperite inscriptii doar cu privire la teatre, prin care oficialitatile vremii dispuneau ca un anumit artist sa fie aclamat.
