Oleoductul Burgas-Alexandroupolis se incadreaza in planul de reinstaurare a influentei politice a Rusiei in Balcani, scrie "Kathimerini".
De secole, Balcanii au constituit un spatiu prioritar de influenta rusa si de confruntare cu Imperiul Otoman, iar apoi cu Turcia. Dezmembrarea aproape concomitenta a "lagarului socialist" si a Iugoslaviei a dus la pierderea controlului de catre Moscova, care a decis sa actioneze pentru a reveni politic in regiune.
Prelungirea timp de 14 ani a demersurilor politice si diplomatice pentru semnarea acordului de construire a oleoductului Burgas-Alexandroupolis demonstreaza ca "se opereaza ceva mai serios prin aceasta conducta, dincolo de fluxul de petrol", scrie "Kathimerini". In cei 14 ani, SUA si aliatii sai au reusit sa contrabalanseze intr-o oarecare masura importanta oleoductului rusesc, construind conducta Baku-Ceyhan, dar jocurile sunt departe de a fi fost facute.
Opozitia din Bulgaria si unii experti vorbesc chiar despre o "tradare" a intereselor Sofiei care, abia intrata in Uniunea Europeana, se intoarce spre Moscova, acceptand ca Rusia sa detina controlul a 51 la suta din oleoduct si chiar din terminalul petrolier de la Burgas, in timp ce Bulgaria si Grecia vor controla doar cate 24,5 la suta din actiuni. Mai mult, companiile bulgare implicate in proiect ar dori sa vanda o parte din pachetul lor de actiuni, in timp ce partea rusa actioneaza unitar. "Un oleoduct in intregime ortodox", a titrat saptamanalul bulgar "Capital" un articol consacrat oleoductului, semnaland riscul reintrarii pe orbita ruseasca.
Un proiect de influenta americana, AMBO, al unui oleoduct de 900 km care sa lege orasele Burgas si Vlora (Albania), prin Bulgaria, Macedonia si Albania, se doreste o noua contrapondere la oleoductul Burgas-Alexandroupolis. Cele trei state interesate au semnat acordul de constructie in luna ianuarie.
